"Nu-mi spune cat esti de educat, spune-mi cat ai calatorit". Mohammed
Valeriu Penisoara - Poporul roman - opere complete (versuri : Adrian Paunescu, muzica : Valeriu Penisoara)

Asculta mai multe audio folk

duminică, 17 ianuarie 2010

Vacanta in Bavaria si Tirol (partea VIII)


http://picasaweb.google.com/cristinadumitru1977


Ultima zi de vacanta, 07 ianuarie 2010, am inceput-o cu o vizita la Muzeul Clopotelor. Aici poti incerca sunetele diferitelor clopote lovindu-le cu ciocane, poti asculta cutiute muzicale si multe altele. Exista chiar si o topitorie veche de 400 de ani, unde erau modelate clopotele. Muzeul a primit chiar si Premiul Muzeelor Austriei, asa ca nu trebuie ratat. Se pare ca cel mai vechi clopot a fost fabricat in China, in jurul anului 3.000 i.Hr. Deoarece dragostea pentru clopote era considerata pagana, crestinii le-au acceptat abia in sec. al II-lea d.Hr. Primele clopote au fost aduse in Europa de misionarii crestini, in sec. al VI-lea. Incepand cu sec. al XV-lea sunetul clopotului a putut fi influentat prin forma ce i se dadea. In anul 1732 la Moscova a fost creat cel mai mare clopot din lume: 214 tone. Clopotul se numeste Czar Kolokol, iar materialul necesar a fost topit in 19 furnale. Turnul in care urma sa fie adapostit clopotul trebuia sa fie construit in jurul acestuia, datorita greutatii lui Czar Kolokol. Din pacate, in anul 1737 un incediu a distrus mare parte din oras; a fost distrus si turnul, iar o mare bucata din clopot s-a desprins datorita focului si apei folosite la stingerea incendiului. Timp de un secol clopotul nu a putut fi ridicat din groapa in care ramasese: in 1836 constructorul francez Montferrand a fost adus special la Moscova. Acesta a reusit sa-l ridice, cu ajutorul a 20 de cabluri si alte masinarii, iar astazi clopotul Czar Kolokol se afla la Kremlin, pe un piedestal.
Cel mai celebru clopot din Austria este Pummerin. A fost realizat in 1711 prin topirea a 180 de tunuri turcesti, capturate dupa eliberarea Vienei din asediul otoman in 1683. Clopotul era in biserica Sf. Stefan din Viena cand a fost distrus in cel de-al Doilea razboi Mondial.
Muzeul merita vizitat, are exponate foarte interesante iar atmosfera este cat se poate de placuta!

De aici am mers in Turnul Orasului ce a fost construit intre 1442-1450. In timpurile din vechime a servit drept inchisoare, insa in zilele noastre este doar un loc ce ofera o privelista extraordinara asupra orasului: turlele ascutite ale bisericilor, acoperisurile rosii ale caselor si varfurile marete ale Alpilor - aceasta este minunata panorama ce se deschide in fara ochilor, odata ce ai ajuns sus.

Am mers apoi la Catedrala St. James, Domul, situat in Domplatz. A fost biserica parohiala, ridicata la rang de catedrala in anul 1964. Are doua turnuri impunatoare si un dom asupra corului. A fost construita intre 1717 - 1724 dupa planurile arhitectului baroc Johann Jakob Herkommer, si renovata dupa ce a fost grav avariata in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In interior are stucaturi realizate de fratii Asam. In partea de nord a altarului poate fi admirat un impunator monument, proiectat de catre Hubert Gerhart pentru arhiducele Maximilian, Mare Conducator al Ordinului Teuton.

Am vizitat apoi biserica iezuita a Vechii Universitati. Este una dintre principalele biserici ale orasului. Este inchinata Sfintei Treimi si este biserica oficiala a Universitatii din Innsbruck.
A fost construita intre 1627-1640, insa constuirea turnurilor in forma lor actuala a fost terminata in anul 1901. Intre 2003-2004 a avut loc renovarea interiorului bisericii, ocazie cu care Sanctuarul principal, care a fost distrus in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a fost reconstruit, si un nou altar a fost asezat in mijloc.
A fost construita si o noua intrare in cripta, in apropierea usii de acces in biserica. In cripta se afla mormintele iezuitilor care au murit in Innsbruck, precum si mormintele lui Leopold al V-lea si al Claudiei de Medici. In turn este cel de-al patrulea clopot ca marime din Austria, cu o greutate de 9.200 kg; mai mari decat acesta sunt Pummerin din catedrala Sf. Stefan din Viena, Clopotul Sf. Salvator din catedrala din Salzburg si "Friedensglocke" din Moersen.

Ne mai plimbam pe strazi, in cautare de suveniruri pentru noi si cei de-acasa: magneti de frigider pentru colectia noastra, vederi si dulciuri.

La ora 14.38 trenul in care eram si noi se punea in miscare din Gara Innsbruck, catre cea din Munchen; din Munchen urma sa luam avionul Lufthansa inapoi catre Bucuresti. Calatoria cu trenul a durat de aceasta data 3 ore (fata de cea de la venire, care a durat 2 ore, ruta fiind acum alta). Peisajul a fost de-a dreptul spectaculos: prapastii, munti si tuneluri, brazi incarcati de zapada, poduri si iarasi munti. Nici nu am stiut cand am trecut din Austria in Germania, atat doar ca am vazut trambulina pentru sarituri cu schiurile de la Garmish-Partenkirchen. Aici au avut loc Jocurile Olimpice de iarna in anul 1936. Data viitoare vom incerca sa o vedem ceva mai de-aproape!!! Dar mai ales sa asistam la una dintre etapele concursului de sarituri cu schiurile!

Acestea fiind spuse, s-a cam incheiat si vacanta noastra de iarna: una dintre cele mai frumoase, plina de partii, muzee, biserici, munti, carnati, artificii, castele, regi si, mai ales, povesti....


Cu drag,
Cristina si Cristin DUMITRU

2 comentarii:

  1. Minunat blog, o poveste in culori!
    Ma bucur de reintalnirea voastra si aici si felicitari voua pentru tot ce realizati!
    Cu drag voi reveni la "citit" si, de ce nu?, la drum pe urmele voastre:)

    RăspundețiȘtergere