Obiceiuri si traditii de Sfantu' Dumitru

Sfantu' Dumitru este considerat patronul pastorilor. Este stapan peste iarna ce va veni: caldura intra in pamant si Gerila incepe sa-si arate coltii. Daca jumatate din an stapaneste Sfantu' Gheorghe, cealalta jumatate este stapanita de Sfantu' Dumitru: in aceasta zi de 26 octombrie incepe in traditia populara iarna pastorala, care va tine pana pe 23 aprilie, cand va incepe vara pastorala, stapanita de Sfantu’ Gheorghe (Sangiorz).

26 octombrie este ziua soroacelor pentru slujbe si diverse inchirieri, incheiate de Sangiorz. Noile invoieli aduc prilejuri de aldamasuri si de veselie. Originea pastorala a obiceiului este dovedita atat de durata de sase luni a intelegerilor, cat si de cunoscuta zicala: "La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii".
Sarbatoarea este un important moment calendaristic si concentreaza numeroase acte ritualice cu caracter de purificare si de divinatie, precum si practici de pomenire a mortilor si de pronosticare meteorologica.
Credintele si legendele populare il infatiseaza pe Samedru ca pe un batran obisnuit, pastor sau crescator de vite. Acum, in plina toamna, intr-o perioada de imbatranire simbolica a timpului, se considera ca zeitatea populara murea si invia simbolic in cadrul unui ceremonial nocturn asemanator revelionului, numit "focul lui Samedru", la care participa intreaga comunitate.

Pe 25 octombrie, au loc Mosii de Toamna (Ajunul lui Samedru): se fac pomeni pentru morti, din grau fiert cu unt, lapte sau branza. Femeile impart nuci, mere, struguri si prune uscate. Daca este belsug de gutui si nuci iarna va fi grea. Tot in Ajun de Sfantu Dumitru se fac focuri peste care sar copii ca sa fie sanatosi, sau tinerii ca sa se casatoreasca.
Tinerii adunau din timp, pe inaltimile din jurul satelor, gramezi de lemne si de cetina uscata, in mijlocul carora infigeau un brad verde, reprezentare fitomorfa a lui Samedru. Focul era aprins in noaptea ce premergea sarbatorii si era intretinut cu lemne uscate, paie si resturile ramase de la melitatul canepii. In jurul lui se mancau ofrandele aduse de femeile vaduve, se bea si se petrecea toata noaptea. Dimineata, la plecarea spre sat, flacaii luau cativa taciuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau gospodaria si pomii din livada.

In ziua de 26 octombrie se sarbatoreste Sfantu’ Dumitru, sarbatoare numita si Samedru sau Ziua Soroacelor.
Se tocmesc din nou servitorii pe la diversele treburi boieresti. Se tunde coama cailor pana la trei ani, ca sa aiba par frumos.
In Oltenia se spune ca celui ce va pazi aceasta sarbatoare ii vor fi ferite vitele de stricaciunea lupilor si oamenii vor fi feriti de boli. Acum cad fructele pomilor si se termina de semanat usturoiul (in Bucovina se spune ca cine seamana usturoiul dupa Sfantu’ Dumitru va avea parte numai de paguba in anul urmator). In aceasta zi incep vinurile sa fiarba. De Sfantu' Dumitru nu se piaptana, ca-i primejdios de lupi.

Daca de Sfantu' Dumitru este vreme aspra, iarna va fi buna. Altii spun ca daca va fi vremea buna, iarna va fi lunga si frumoasa. Ciobanii care vor sa afle cum va fi iarna isi astern dulama in mijlocul oilor si se uita sa vada ce fel de oaie se va culca pe dansa. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna; dimpotriva, daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra. De asemenea, daca luna va fi plina si cerul acoperit de nori, daca ploua sau daca ninge, iarna va fi aspra, cu zapezi grele.
Ciobanii pandesc toata noaptea unde dorm oile si, daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.
In popor se spune ca daca pana in aceasta zi nu ti-ai platit datoriile, le vei da inapoi dublu. Daca in gradina a ramas o floare ce nu s-a ofilit, aceasta nu trebuie rupa si lasata acolo pentru mangaierea sufletelor celor morti. De Sfantu’ Dumitru se muta in livada pomii tineri.

Cainii lui Sumedru sunt lupii de Sfantu’ Dumitru. Ei se tin pe 27 octombrie spre a fi feriti de lupi si ca oile sa fete bine. Acum se desfac stanile.