Baile Herculane

Intr-una din delegatii, Cristi a ajuns si la Baile Herculane... fara mine. Dar sper sa ajung si eu pe-acolo cat mai curand, pentru ca statiunea, desi lasata in paragina, este de o rara frumusete:

http://picasaweb.google.com/cristinadumitru1977/BaileHerculane#

Statiunea Baile Herculane este situată în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanta de granita cu judetul Mehedinti si doar 25 de km de frontiera cu Serbia.
Statiune a fost mentionată sub denumirea „Ad aquas Herculis sacras ad Mediam”.
Are climat de depresiune intramontană, cu influente submediteraneene, sedativ-indiferent; ape minerale izotermale si hipertermale (38-60 °C), slab radioactive, hipotone, cu diferite compozitii chimice:
sulfuroase, clorurate, calcice, sodice;
clorurate, sodice, calcice;
oligominerale.
Posibilităti de tratament: aerohelioterapie, băi termale, în bazin descoperit, băi termale sulfuroase si sărate,în vane si bazine acoperite; buvete pentru cură internă cu ape minerale, instalatii de hidrotermoterapie (si saună), electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie, în bazine; inhaloterapie; cură de teren.

Din statiune se pot face excursii la ruinele băilor romane, Pestera Hotilor(Grota Haiducilor), Grota cu Aburi, Crucea alba, si altele.

Originea Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Bazele statiunii au fost puse în anul 102 d.Ch. de Împaratul Traian, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele statiunii vine de la zeul Hercules, fiul Alcmenei, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii si al echilibrului între forta fizică si cea spirituală.

Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente si statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap si Hygieia. Atestarea documentară a statiunii datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor si divinitătilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămati, au ridicat acest prinos de recunostintă”. În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Impresionati de exceptionala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă si contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului Austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănăteni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala constructie a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în circuitul turistic astfel încât vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul balnear în aceleasi conditii cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius Pius. După retragerea administratiei si armatei romane, în timpul împăratului Aurelian, sub presiunea populatiilor migratoare, băile au decăzut mult comparativ cu perioada de strălucirile din vremea romană. În 1736, generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea regelui Carol, reclădeste băile si mentionează existenta termelor lui Hercules, Higeea si Esculap. Izvorul cu cel mai mare debit este Hercules, care are emergenta sub Hotelul Roman si acolo se înscrie în hartă Baia nr. 9. Statiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalităti, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I si împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef si împărăteasa Elisabeta. În 1852 împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă statiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta - pasionata, îndrăgita, distincta si armonioasa Sissi - scrie un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezentă distinctă si încântătoare. În statiune există Muzeul Nicolae Cena, ale cărui colectii au început să fie constituite începând cu anul 1922.

Existenta neîntreruptă de două milenii a statiunii Băile Herculane a fost favorizată de eficacitatea miraculoasă a izvoarelor termale, fiind socotite un „dar al zeilor” dar si de pitoreasca asezare a statiunii într-o vale adăpostită de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitară de prim rang la un confort de înaltă tinută si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctură, etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreare si divertisment, restaurante, baruri, terase de vară, bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard, etc. - precum si posibilitătile de drumetie si excursii în statiune si pe Valea Cernei, constituie o atractie în plus pentru vizitatorii orasului statiune balneară Băile Herculane.

Sursa: wikipedia

Cele bune,
Cristina si Cristin DUMITRU