Palatul Mogosoaia

Dupa cateva zile mai reci si cu cerul acoperit, la sfarsitul saptamanii trecute a aparut un soare tomnatic, stralucitor si caldut. Oricum voiam sa iesim din casa si sa trecem pe la Targul de Turism al Romaniei. Nu de altceva, dar la targ isi anuntasera prezenta numeroase ambasade si reprezentante diplomatice, dornice sa incurajeze turismul in tari ce sunt si pe lista noastra pentru anul viitor: Republica Moldova, India. Pe langa acestea, si tari precum Iran, Arabia Saudita, Republica Dominicana si, bineinteles, Bulgaria si Egipt, au fost bine reprezentate.
Cat priveste Romania, au fost bine reprezentate judetele din partea de vest a tarii.

De la Targ am ajuns la Muzeul Satului, ca in fiecare an, la Targul de Sfantu' Dumitru. Despre el am sa povestesc ceva mai tarziu.

Ultima parte a zile am petrecut-o la Mogosoaia. Nu mai vizitasem palatul de cativa ani, asa ca am profitat de vremea frumoasa si am mers acolo pentru cateva fotografii.

http://picasaweb.google.com/cristinadumitru1977/PalatulMogosoaia#

Aleea marginita de castani ce te insotesc pana la poarta cu turn de veche este scaldata intr-o lumina aurie. Un frumos peisaj de toamna, cu un palat din caramida rosie, cu pomi ce par in flacari, ni se dezvaluie dincolo de poarta impunatoare. Dincolo de palat este lacul, marginit acum de trestii uscate; luciul sau este tulburat, cand si cand, de bulbucii broscutelor sau pestilor ce-l populeaza. Pe malul celalalt vile impunatoare, masive chiar unele dintre ele. Singurul lucru care mi-a placut erau sunetele ce veneau dinspre ele si parca aminteau putin de lumea unui sat.
La palat era destula galagie: niste copii venisera cu parintii (care ramasesera la restaurantul din curtea castelului), asa ca aproape orice loc liber era terenul lor de joaca; insa dupa ce au plecat, iarasi s-a asternut linistea peste acest minunat loc. Aproape ca-ti venea sa motai pe una dintre bancile de sub copaci, si sa astepti doar sa treaca timpul. Si daca te stradiai doar putin, reuseai sa uiti de mai toate grijile si sa nu te mai impresioneze nimic altceva decat lumina unei toamne atat de linistite.

Dar acum, sa vedem si cateva data concrete despre Palatul Mogosoaia: este situat la circa 15 km de Bucuresti, in comuna Mogosoaia, judetul Ilfov. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogos care detinea pământul pe care a fost construit.

Cateva date istorice:
Palatul a fost construit intre 1698 - 20 septembrie 1702 (conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului) de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o combinatie de elemente venetiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior si la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta la Potlogi. Data începerii constructiei nu este cunoscută, dar se stie că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.
După 1714 palatul a fost transformat în han (Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie si averea sa a fost confiscată de otomani).
Răscumpărat de domnitorul Stefan Cantacuzino, palatul a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului si a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea.
Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu tinuse partea rusilor în conflict.
La revolutia din 1821 palatul este iarasi devastat: ultimul urmas al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brasov si clădirea a fost ocupată de panduri.
După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas mostenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat si, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia.
Palatul a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit si cavoul familiei în parcul palatului, si vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea veche a rămas nelocuită.
In 1911 Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă sotiei acestuia, Martha.
Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului începând cu anul 1912.
În timpul Primului Război Mondial, lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urma bombardamentelor germane. În perioada ocupatiei germane a Bucurestiului si a sudului României, printesa Martha Bibescu a rămas în capitală, ocupându-se de spitalul reginei Maria si locuind o vreme chiar în palat.
Revenită în tară după ce plecase la Londra, acuzată fiind de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din cărtile pe care le-a scris.
Palatul a fost reinaugurat în 1927, unele lucrări interioare continuând, însă, până în 1935.
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomatilor aliati, fiind, pentru câteva luni, închiriat legatiei elvetiene din România.
După 6 martie 1945, mosia a fost nationalizată fortat de guvernul comunist, Martha Bibescu obtinând de la autorităti declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai detinea. Printesa a plecat însă definitiv din tară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale Valentina si sotului ei, Dimitrie Ghika-Comănesti.
În 1949, palatul a fost si el nationalizat, Valentina si Dimitrie Ghika-Comănesti fiind arestati. Până în 1957, clădirea a fost devastată si devalizată, colectiile de artă fiind furate si dezmembrate.
Abia în 1957 palatul a devenit sediul sectiei feudale a Muzeului National de Artă, fiind restaurat începând cu 1977.
În prezent, Palatul Mogosoaia adăposteste Muzeul de Artă Brâncovenească si este un important punct de atractie turistică.


Complexul Mogosoaia contine clădirea propriu-zisă, curtea si turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeti, ghetăria si cavoul familiei Bibescu, precum si biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curtii.

Palatul a fost construit de Constantin Brâncoveanu, având apartamentele familiei princiare la primul etaj, unde se ajunge direct din curte pe o scară exterioară ce dă într-un balcon amplasat pe fatadă. Parterul palatului contine camerele servitorilor, iar la subsol se află o pivnită cu un tavan format din patru domuri. Fatada dinspre lac este si ea una aparte cu o logie de inspiratie venetiană, cu trei arcade.
Cuhnia (bucătăria brâncovenească) se află în curtea palatului, având patru turnuri de aerisire.
Turnul portii străjuieste intrarea în curte. În el se poate urca pe o scară exterioară. Atât turnul portii, cât si cuhnia au fost restaurate de Martha Bibescu între 1922 si 1930.
Capela Gheorghe Bibescu, construită după 1880 adăposteste mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale printilor Mihai si George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morti în timpul celui de-al doilea război mondial.
Serele au fost construite după 1890, de arhitecti francezi si sunt încă folosite pentru cultura florilor si ca atelier de educatie plastică pentru copii.
Ghetăria servea la stocarea pe timpul verii a ghetii aduse din lacul Mogosoaia, aflat în apropiere.
Biserica „Sfântul Gheorghe” se află în afara zidurilor palatului, lângă turnul portii. Ctitorită de Constantin Brâncoveanu si terminată în 1688, cu putin timp înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, ea adăposteste mormântul lui George-Valentin Bibescu, precum si tabloul votiv ce-i reprezintă pe Constantin Brâncoveanu si pe cei patru fii ai săi.
Sursa: wikipedia

Acum cateva zile am citit in "Formula AS" un interviu dat de d-na Sanziana Pop, directoarea generala a publicatiei; dansa povesteste despre perioada petrecuta la Mogosoaia si despre intalnirile pe care le-a avut acolo cu scriitorul Marin Preda. Printre multe altele, imi vine acum in minte unul dintre momentele evocate de d-na Sanziana Pop: Marin Preda, inaltand un zmeu si alergand cu el prin curtea Palatului Mogosoaia.

Pentru oricine isi doreste o plimbare in afara Bucurestiului, in orice zi si pe orice vreme, o plimbare la Mogosoaia nu poate fi decat placuta!

Cristina si Cristin DUMITRU