"Nu-mi spune cat esti de educat, spune-mi cat ai calatorit". Mohammed
Valeriu Penisoara - Poporul roman - opere complete (versuri : Adrian Paunescu, muzica : Valeriu Penisoara)

Asculta mai multe audio folk

luni, 9 aprilie 2012

Ziua 4, 02 ianuarie 2012: Letonia, prin Riga si Jurmala

Dragi prieteni,

dupa o perioada grea pentru noi, revenim, incet-incet, la normal. As vrea sa multumesc tuturor celor care ne-au scris, care ne-au incurajat si care ne-au fost alaturi! Buna parte din probleme noastre si-au gasit rezolvarea, in cele din urma.

Vom incepe cu reluarea povestilor din calatoria noastra in Tarile Baltice.

Ceva mai multe fotografii:
aici

Ziua de 2 ianuarie 2012 se arata mohorata inca de la primele ore ale zilei. Si nu s-a schimbat prea mult, din pacate. Insa noi ne-am tinut de planurile pe care ni le facusem din timp. Asa ca, dupa micul dejun de la hotel, am plecat la piata. In majoritatea oraselor pe care le vizitam, piata este un obiectiv important: acolo intri in contact cu oameni obisnuiti si, mai ales, cu produse si mancaruri specifice zonei.
Piata Centrala din Riga ne era destul de cunoscuta din pliantele pe care le consultasem atunci cand ne-am facut programul excursiei si nu ne-a dezamagit: foarte mare si foarte bine organizata. Considerata cea mai mare piata din zona baltica, a fost inaugurata in anul 1930 si este reprezentata de cinci hangare sau pavilioane imense, fiecare avand un anumit specific precum piata de peste, piata de produse lactate, piata de legume si fructe, apoi cea de carne si tot asa. Unele dintre pavilioane comunicau intre ele, in aceste zone cumparatorii gasind produse cosmetice, de curatenie, sau dulciuri si produse apicole. O vizita la Piata Centrala din Riga este o experienta extraordinara: bogatia de culori, arome, forme este greu de descris. Oamenii se uitau destul de insistent la noi care, in loc sa facem cumparaturi, fotografiam piata. La un moment dat o batrana vine la mine si-mi intinde un mar; s-a apucat apoi sa gesticuleze ca sa-mi dea de inteles ca trebuie sa-l spal inainte sa-l mananc. Ce m-a uimit cel mai mult au fost gramezile uriase de varza murata, tocata, gata de consum. Iar ce mi-a placut cel mai mult a fost zona in care se vindea peste, atat proaspat, cat si afumat: atatea varietati nu imi amintesc sa fi vazut vreodata!
Trecem si pe la piata de flori: nu putea rata o asemenea bogatie de culori!
Si dupa ce ne-am umplut narile cu toate aromele si mirosurile posibile intr-o piata atat de mare, ne-am indreptat catre Gara.
De aici urma sa luam un tren catre Jurmala (se pronunta "iurmala"). Biletul a costat 1,60 lat/persoana/sens, si am prins trenul exact in momentul in care se punea in miscare. Din cetrul orasului Riga si pana in Jurmala sunt 25 km. Cum trenul cu care am ajuns noi era un fel de personal tarait si fara caldura, cele aproximativ 25 de minute cat a durat calatoria noastra ni s-au parut destul de lungi... Am coborat la statia Majori pe o ploicica asa, mocaneasca...ce nu dadea semne sa se opreasca prea curand. Totusi, picaturile s-au rarit si am avut parte de o frumoasa zi de plimbare prin Jurmala.
Trecem prima data pe langa Hotel Majori. A fost construit in anul 1925 si a avut initial 100 de camere iar in jur un parc si fantani arteziene. Datorita crizei din anul 1932 a fost scos la licitatie iar piesele principale de mobilier au ajuns la castelul din Sigulda. Acum este renovat. Tot aici se afla si restaurantul "Orientas - Sultans". Pe locul acestuia se afla, la inceputul sec. XX, o casa de vara care a ars pana in temelii. Ulterior, in locul acesteia, a fost construit un magazin ce a devenit, in anul 1930, depozit pentru o fabrica de bere. In anul 1950 a redevenit magazin, in zilele noastre fiind transformat in restaurant.
Strada Jomas mi s-a parut incredibil de frumoasa: cladirile cochete si brazii inalti in dadeau aerul unei elegante statiuni de vacanta, chiar in ciuda vremii. Foarte multe constructii de lemn la geamurile carora straluceau podoabele de Craciun. Ici-colo cate un restaurant prin geamurile caruia razbatea o lumina galbuie, calda, iar inauntru zaream oameni la o cana de ceai sau de ciocolata fierbinte. Este una dintre cele mai vechi strazi din Jurmala (numele ei insemnand "linii paralele pe dune de nisip"). Vara aici rasuna acordurile muzicii live. Desigur, nu era cazul in perioada in care noi am ajuns sa vizitam Jurmala...
Trecem pe langa Casa Memoriala a poetilor Rainis si Aspazija; a fost construita la sfarsitul sec. IX si a fost locuita de cei doi scriitori intre anii 1927 - 1929. In zilele noastre este muzeu si adaposteste obiecte personale si carti ce au apartinut celor doi.
Facem apoi cateva fotografii langa Globul Jurmala. Este realizat din cupru si este considerat cel mai mare din Letonia. Este, bineinteles, un loc facut celebru prin numarul mare de fotografii realizate aici.
Un alt loc de oprire foto este in fata Hotelului Castelul lui Pegasus. A fost constuit la inceputul sec. XX in stil "art-nouveau" tarziu, arhitectul care l-a proiectat fiind necunoscut.
Mergem apoi si la plaja. Jurmala este renumita tocmai pentru ca este o statiune preferata de turisti vara, cu plaja si multe spa-uri, cu terase, restaurante si muzica live. Vreau sa spun ca si iarna este absolut superba! Pe plaja erau plimbareti, ca si noi. Mi-e greu sa transpun in cuvinte farmecul ciudat al nisipului si al valurilor, al pescarusilor si al picaturilor de ploaie! Din loc in loc erau scoici si alge... iar noi umblam in bocanci printre valuri!
Ajungem, mergand pe plaja, si pana la fosta baie publica. A fost construita intre anii 1911 - 1916 si, indiferent de anotimp, oferea vizitatorilor servicii medicale si spa, fiind un renumit centru balnear. Trecem si pe la Pavilionul Marii. Construit in anul 1909, a fost unul dintre cele mai cunoscute locuri de recreere ale sec. XX: avea restaurant si ring de dans. Una dintre cele mai celebre personalitati care i-au trecut pragul a fost regele Suediei, Gustav V, care a fost aici in vara lui 1929.
Desigur, ne asteptam randul, alaturi de alti turisti, si ne fotografiem la frumoasa Testoasa! Este, probabil, cel mai fotografiat loc din oras. Simbolizeaza viata indelungata si cred ca nici un turist nu rateaza o vizita aici.
Mergem apoi pana la Casa celebrei poete letone Aspazija. Casa frumoasa si cocheta din lemn a fost construita in anul 1903 si atrage prin fatada frumos decorata. Incepand cu anul 1996 aici se afla un muzeu. In Jurmala am decis sa nu vizitam case memoriale sau muzee; pur si simplu am vrut sa ne plimbam pe strazi si sa mergem la plaja, in ciuda vremii. Am ramas cu amintiri frumoase, dar mai ales cu senzatii extraordinare dupa ce am mers cu bocanci la plaja. Casele - absolut superbe, cu fatade elegante, in spatele pinilor inalti. O vizita la Jurmala nu trebuie ratata daca ajungeti in Letonia!
Spre sfarsitul zilei ne indreptam spre Gara Majori. Ploaia de intetise, asa ca am stat in sala de asteptare si in trenul personal cu care ne-am intors in Riga alaturi de trei japonezi ce stranutau din toate puterile, dar care faceau fotografii la minut; erau doi bunici si o nepoata (aceasta din urma descaltandu-se in sala de asteptare si stergandu-si sosetele cu servetele, atat era de "murata"). Cu ei urma sa ne vedem prin Riga, zilele urmatoare.
Seara ne-am rezervat-o pentru masa la Restaurantul Lido, din Riga. Se mananca excelent si accesibil ca pret. Afara, in fata restaurantului, era plin de brazi, beculete, tot felul de alte ornamente de Craciun. Poate unora li se pareau de prost gust, insa noua ne-au placut: asa ca ne-am luat timp nelimitat pentru fotografii.
Odata intrati inauntru, ne-au inmuiat caldura si mirosul de mancare!!! Era un fel de "impinge tava": la intrare inti luai o tava si tacamuri, apoi dadeai ocol tuturor vitrinelor, tavilor, gratarelor si oalelor in care se fierbeau, se prajeau sau se frigeau fel de fel de bunatati! N-as putea spune ce am amncat, cu exactitate... insa a fost totul delicios! Cel mai mult m-a atras un fel de "grenada" (si calorica, si ca aspect): o combinatie exploziva de carne de pui, afumaturi si sosuri.... Partea proasta a fost ca ni s-au aburit lentilele aparatelor foto... asa ca nu am surprins prea multe minunatii culinare din Lido! Si cam asa a trecut si ziua de 2 ianuarie 2012... Va urma, Cristina si Cristin DUMITRU

6 comentarii:

  1. Bine aţi revenit! Mi-era dor de voi :).

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine ati revenit pe blog!

    Ma bucur de (re)intalnirea cu pinii de la Jurmala si cu casutele frumoase de acolo. Plaja vad ca e la fel (si eu am fost dupa anul nou), numai Testoasa e noua! Astept continuarea relatarii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bine ati revenit! Ma bucur ca suntei mai bine! :-)

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce ma bucur ca ati revenit!Chiar ma intrebam ce s-a intamplat.Va pup.

    RăspundețiȘtergere
  5. Astept cu nerabdare vacanta de vara!!!! va tin pumnii! pupici mii!!!!!

    RăspundețiȘtergere