Peste cateva zile sfarseste si vara calendaristica. O vara linistita, cu multe planuri (pentru viitorul mai apropiat sau mai indepartat), cu mult soare si, cel putin in ultima parte, cu multa caldura.

Cel mai mult mi-a lipsit vara asta...vacanta de vara. Vacanta de vara de la scoala, din liceu, si mai apoi din facultate. Ce n-as da acum sa mai am o vacanta de vara! Sa lasi zilele sa curga de la sine, sa te trezesti tarziu, spre pranz, si sa adormi tot tarziu, spre dimineata. Stateam noptile cu geamurile deschise si citeam cat de mult puteam. Pe la miezul noptii incepeau sa cante cocosii. Toti, de prin vecini, de prin cotete sau de prin copaci, incepeau sa cante ca la o comanda. Apoi se lasa linistea.
De fapt, un fel de liniste...pe care o regasesc si acum cand merg acasa, "la curte". Nu se aud masini pe drum decat foarte rar, si la fel de rar se aud si glasuri omenesti. E liniste...dar nu orice fel de liniste. Ziua se aud vrabii, grauri (acum, in vremea asta, au inceput sa se adune in stoluri, sa se pregateasa de plecare dar si de pradat stugurii de prin viile vecinilor) si taraitul cosasilor prin iarba din gradina. Se aud si gainile in cuibare, si cocosii prin curti, latratul cainilor si, daca te pregatesti sa iei masa in curte, cum facem noi...mai auzi si mieunatul lingusitor al pisicilor mele: motanul Jimmy si motaneasa Daisy...alias "Papusa". Si seara vine cu linistea ei: mai ies vecinii pe la porti, dar in rest...e liniste: latra cainii, mai macane niste rate si incep sa taraie greierii. Eeeee, toamna va fi lunga... Sigur va fi lunga, pentru ca am vazut si niste salcami infloriti!
La mine acasa, desi s-au asfaltat strazile, inca se mai pastreaza ceva din satul lui Moromete: sunetul de fond, ca sa zic asa. Si de-asta mi-a placut mie filmul "Morometii": avea sunet de fond...adica zgomotul ala de sat, un murmur care defineste linistea. O poarta scartaia, trecea o caruta pe drum, canta un cocos, o gaina, un greiere...

Ce mai vara....
http://picasaweb.google.com/cristinadumitru1977/DeVara#