Obiceiuri de Paste: Vinerea Mare

Ultima vineri din Postul Mare este numita Vinerea Pastelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Astazi este ziua in care Hristos a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pacatului stramosesc. Din acest motiv, Vinerea Mare este zi de post negru.

Ultima vineri din Postul Mare este numita Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se intampla in aceasta zi: se numeste Vinerea Pastilor, pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui; Vinerea Patimilor, deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Iisus Hristos; Vinerea Seaca, pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a posti post negru. Adica nu mananca si nu beau nimic toata ziua. Mai este numita Vinerea Mare pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare.

Scoaterea Epitafului

In Sfanta si Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor si Mantuitoarelor si infricosatoarelor Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita si, inainte de toate, crucea si moartea pe care le-a primit de bunavoie pentru noi. Se mai face pomenire de marturisirea mantuitoare facuta pe cruce de talharul recunoscator, care a fost rastignit impreuna cu El. Patimile Mantuitorului impun, de asemenea, o serie de slujbe speciale, deosebit de impresionante. Slujbele din aceasta zi cuprind: Denia de Joi seara (in timpul careia se citesc "cele douasprezece Evanghelii" care vorbesc despre Patimirile Domnului), Ceasurile imparatesti (de vineri dimineata), Vecernia (in timpul careia se face si "Punerea in mormant" sau scoaterea Epitafului in mijlocul bisericii, spre inchinare) si Pavecernita. Este o zi aliturgica in bisericile ortodoxe, o zi in care, in respectul fata de Patimile Domnului, nu se oficiaza Sfanta Liturghie. Slujbele incep cu Ceasurile imparatesti, care se citesc doar in ajunurile marilor sarbatori (Craciun, Boboteaza etc.). Dupa Ceasurile imparatesti se face Vecernia zilei urmatoare, in timpul careia, intr-un anumit moment, numit Stihoavna, se scoate Sfantul Aer sau Sfantul Epitaf - o bucata de panza pe care este zugravita pogorarea in mormant a Mantuitorului. Sfantul Epitaf, asezat pe o masa in mijlocul bisericii, in fata crucii, sta inconjurat de lumanari si cu Evanghelia deasupra. Credinciosii trec prin fata lui, ingenuncheaza de trei ori si saruta picioarele Mantuitorului. Apoi credinciosii trec pe sub aceasta masa pe care este asezat Sfantul Aer, reflectand in plan simbolic pogorarea in mormant.

Toate cantarile din Vinerea Patimilor arata rautatile pacatului lumii cazute in pacat: tradarea lui Iuda, frica prea mare a ucenicilor si lepadarea lui Petru, rautatea si viclenia carturarilor si fariseilor, lasitatea si nedreptatea lui Pontiu Pilat, violenta soldatilor, ratacirea si nerecunostinta multimilor, obraznicia talharului nepocait si nepasarea sau indiferenta multora carora Iisus le-a facut mult bine.

Prohodul Domnului

Inspre seara, dupa spovedirea credinciosilor - doar cazurile speciale se pot spovedi astazi: bolnavii, femeile insarcinate etc. -, se oficiaza Denia Sambetei celei Mari. Dupa Psalmii Utreniei, soborul de preoti iese in mijlocul bisericii, in fata Sfantului Epitaf. Se oficiaza Prohodul Domnului, poate cea mai grava, solemna si patetica slujba a ortodoxiei. Credincios ii, cu lumanari in maini, asculta cum soborul citeste cateva stihuri in care este vorba despre moartea Mantuitorului, despre pogorarea Sa in iad si in care se anunta Invierea.

La sfarsitul acestei Denii, preotii iau Sfantul Epitaf si, urmati de credinciosi, inconjoara de trei ori biserica, cu lumanari aprinse in maini. Dupa aceasta, se intra iarasi in biserica. In timp ce preotii tin ridicat Epitaful la intrarea in biserica, credinciosii trec pe sub el, atingandu-l cu mana. La sfarsitul slujbei, se mai oficiaza doua cantari si se citeste o Evanghelie, dupa care credinciosii se retrag, cu lumanarile in maini, catre case.

TAINA CRESTINISMULUI

"Cu moartea pe moarte calcand"

"Hristos trece prin moarte "cu moartea pe moarte calcand" si, cand Inviaza, nu mai revine in lumea aceasta, ci trece deja cu sufletul si trupul in viata vesnica din Imparatia cerurilor.

Hristos Se mai arata dupa Inviere de cateva ori, ca sa certifice ca Invierea Sa este reala, dar viata Lui nu mai este existenta biologica din lumea aceasta. Moartea si Invierea lui Hristos concentreaza in ele taina crestinismului care nu este simpla morala, nu este o doctrina filosofica, ci este taina vietii vesnice daruita oamenilor incepand inca din lumea aceasta.

De aceea, fara Sarbatoarea Sfintelor Pasti, crestinismul nu ramane decat o morala filosofica. Crestinismul este in primul rand viata in Hristos Cel Rastignit si Inviat. Sa rugam pe Hristos- Domnul ca in ziua Sfintelor Pasti sa cantam asa cum Biserica lui Hristos, inca din secolul al IV-lea marturiseste folosindu-se de cuvintele Sfantului Grigore Teologul: "Ieri m-am rastignit impreuna cu Tine, Hristoase, astazi Inviez impreuna cu Tine".

Prin participarea la slujbele din Saptamana aceasta Sfanta si Mare a Pastilor, prin ascultarea Evangheliilor Patimirilor, prin participarea la slujba Prohodului Domnului, ne-am rastignit duhovniceste impreuna cu Hristos si ne-am ingropat duhovniceste impreuna cu El, iar in noaptea urmatoare, la miezul noptii, sufletul nostru se umple de bucuria Invierii Lui".

P.F. Daniel, "Foamne si sete dupa Dumnezeu - intelesul si folosul postului", Editura Basilica, 2008

PATIMILE

Suferinte divine

Patimile sau Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mantuitoare si infricosatoare. Ele sunt sfinte, pentru ca Cel ce sufera, Iisus Hristos este nevinovat. Sunt mantuitoare, deoarece, indurand aceste Patimiri sau ispite ale durerii, Hristos ca Om nu Se desparte de Dumnezeu-Tatal. Patimile sau Patimirile sunt infricosatoare, pentru ca Cel ce patimeste in trup nu este numai om, ci este Dumnezeu-Omul. Cel atotputernic si smerit, Cel fara de pacate, de bunavoie ia asupra Sa urmarea pacatelor lumii cazute. "Fiecare madular al Sfantului Tau trup a rabdat ocara pentru noi: capul a rabdat spini, fata, scuipari; obrazul, loviri cu palme; gura, gustarea otetului celui amestecat cu fiere; urechile, hulele cele paganesti; spatele, biciuri si mana, trestie; intinsorile a tot trupul pe cruce, si cuie, incheieturile si coasta, sulita. Cel ce ai patimit pentru noi, si ne-ai mantuit pe noi de patimi; Care Te-ai smerit pentru noi, prin iubirea Ta de noi, si ne-ai inaltat, Atotputernice Mantuitorule, miluieste-ne pe noi" se canta in acesta seara la Denie.

Florian Bichir
www.crestinortodox.ro

Saptamina Mare, ultima saptamina a Postului Pastelui mai este numita si Saptamina Patimilor si are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere. Zilele de luni si marti din Saptamina Patimilor sint pregatitoare pentru orice credincios in vederea intelegerii sensului venirii lui Hristos in lume, patimilor si mortii sale, anume acela de a birui pacatul si moartea prin jerfa de Sine.

In aceste zile, la denii se citesc pilde despre imparatia cerurilor, impreuna cu psalmi si alte texte despre pocainta, despre parerea de rau pentru pacatele savirsite si, mai ales, despre adevarata iubire pentru Dumnezeu si pentru aproapele, manifestate in credinta, rugaciune, iertare, mila, fapte bune, rabdare etc. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vindut pe Iisus fariserilor, pe 30 de arginti. Joi este ziua in care a avut loc Cina cea de Taina, la care Hristos a prefigurat jertfa Sa prin fringerea piinii ( „Acesta este Trupul Meu, care se fringe pentru voi, spre iertarea pacatelor“) si prin oferirea vinului („Acesta este Singele Meu, al legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se varsa, spre iertarea pacatelor“). Tot joi seara, Iisus a spalat picioarele ucenicilor sai, chiar si celui care l-a vindut, invatindu-i ca fiecare trebuie sa se supuna cu smerenie si dragoste fratilor sai. Dupa cina, Iisus a plecat in gradina Ghetsimani, unde s-a rugat cu lacrimi de singe si unde a fost, apoi, arestat de soldatii calauziti de Iuda. Dupa arestare, Iisus a fost judecat de arhierei (Sinedriu), de regele Iirod si de procuratorul roman Pilat din Pont. Joi seara are loc in fiecare biserica Denia celor 12 Evanghelii, la care se citesc textele din Noul Testament in care sint relatate patimile lui Iisus. Obiceiul cere ca, atunci cind preotul citeste din Evanghelie, credinciosii sa aprinda luminari si sa se aseze in genunchi (daca acest lucru este posibil). Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmind ca in Simbata Mare sa se coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. Exista si citeva superstitii referitoare la aceasta zi si anume nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va ramine lenes un an intreg; daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul; mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pina in simbata dinainte de Rusalii; in credinta populara aceasta zi este termenul final cind femeile trebuie sa termine de tors cinepa. In Joia Mare mai sint si alte obiceiuri intre care acela ca se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Focul din Joia Mare se face aprinzind pentru fiecare mort cite o gramajoara, daca vreti sa fie si ei luminati pe lumea cealalta in unele locuri se duc la biserica bauturi si mincaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Alte traditii legate de aceasta zi sint nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mincat; se fac cununi pentru fiecare persoana din familie, cununi care se arunca pe acoperis pentru a se vedea, dupa vestejirea si caderea lor, cine va muri in decursul anului.



Traditii in Vinerea Mare

Vineri este ziua in care Iisus a fost biciuit, batjocorit de soldatii romani si de popor, a fost obligat sa-si poarte crucea pe drumul spre Golgota, a fost tintuit pe cruce, avind alaturi doi tilhari si a murit in chinuri, dupa care a fost ingropat in graba. Vineri seara se face Denia Prohodului, adica slujba inmormintarii lui Iisus, la care credinciosii participa, cintind prohodul. In credinta ortodoxa Vinerea Mare este recomandata ca zi de post negru pentru aceia care nu au probleme mari de sanatate. Sint exceptati de la post negru copiii si femeile insarcinate. Simbata spre duminica, la miezul noptii, incepe slujba Invierii. Preotul da credinciosilor vestea invierii lui Hristos, aprinzind in mod simbolic luminarile lor de la luminarea cu care iese din altar. Dupa terminarea slujbei, credinciosii duc aceasta lumina si la casele lor.



Spovedania

Inainte de a primi Sfinta impartasanie, credinciosul trebuie sa indeplineasca canonul primit de la preot, sa citeasca rugaciunile inainte de Sfinta Impartasanie (se gasesc in majoritatea cartilor de rugaciune), pe cit posibil sa nu faca pacate si, mai ales, sa nu se certe cu nimeni si sa nu faca rau cuiva, sa se roage cit mai mult si in ziua respectiva sa nu manince inainte de a se impartasi. Pentru a simti bucuria pascala trebuie sa ne pregatim in aceasta saptamina atit sufletul, cit si trupul, inasprind postul pe cit ne sta in putinta macar in aceste ultime zile, care sint si cele mai importante din Post. Dupa cum spune Sfintul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inca din ceasul intii la Hristos. Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. Pentru Saptamina Patimilor sint caracteristice urmatoarele traditii: pastrarea linistii, a tristetii generale; focuri rituale; respectarea stricta a postului; interdictia unor importante lucrari casnice; ingrijirea locuintelor; curatenia prin curti; intreruperea provizorie a lucrarilor principale in cimp; confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare; taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori; tocmirea lautarilor pentru hora satului; impartasirea la biserica; iertarea reciproca intre oameni.

Un articol semnat de : Gabriel MICU

Monitorul de Vrancea