Primul care a lansat ideea unui muzeu al aviaţiei române a fost însuşi marele istoric şi om politic Nicolae Iorga, si nu e de mirare deoarece savantul roman a incercat intotdeauna sa atraga atentia asupra lipsei informatiei si a muzeelor in tara noastra.
http://picasaweb.google.com/cristinadumitru1977/BucurestiExcursieFotoMuzeulAviatieiSiHerastrau04Aprilie2009#
După primul război mondial, Liga Naţională Aeronautică a făcut primele demersuri concrete, reuşind să adune într-un punct muzeistic materialul de război capturat de armata română pe timpul ostilităţilor militare. După 1970, graţie eforturilor generalilor Aurel Niculescu şi Gheorghe Zărnescu, aflaţi, în acea vreme, la comanda Aviaţiei Militare, la Boboc şi Mediaş s-au pus bazele viitorului muzeu. Însă, în urma încheierii unui protocol, patrimoniul acestora a trecut în zestrea secţiei de aviaţie a actualului Muzeu Militar Naţional.
Guvernul României a aprobat, la 2 martie 1990, înfiinţarea Muzeului Aviatiei, însă lucrurile au trenat iar muzeul a funcţionat, mai bine de un an, în corturi, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian. Abia după aceea Muzeul Aviaţiei a primit un spaţiu relativ corespunzător, pe Aeroportul Băneasa, pentru ca la începutul lui 1990, să se mute în locaţia prezentă. Suprafaţa actuală a spaţiului muzeistic este de circa 60.000 mp, din care 6.800 mp o reprezintă suprafaţa construită (inclusiv Secţia Hermann Oberth, de la Mediaş).
In curtea muzeului puteti vedea elicopetere, avioane de vanatoare supersonice MiG, Obiecte si documente apartinind pilotilor si observatorilor romani ce au luptat in primul si al doilea razboi mondial, obiecte personale, documente si fotografii apartinind inginerului Aurel Vlaicu.
Printre obiectele de expuse in muzeu se numara si cateva fotografii originale ale Smarandei Braescu, prima femeie pilot din România; a fost si prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931 cand, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, a depasit recordul american de 5384 metri) şi campioană mondială la parasutism (1932, în urma unui salt realizat cu o parasuta de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, record ce a fost depăşit cu doar câţiva metri, abia peste 20 de ani!).
Cu avionul personal tip Milles Hawk, în 1932, a stabilit primul record de traversare a Marii Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1100 Km, între Roma şi Tripoli.
In prezent se pare ca existenta Muzeului Aviatiei este din nou amenintata: spatiul ocupat de acesta este ravnit pentru construirea unui nou Mall (al catelea oare????) in Bucuresti. Dar bine ca a venit criza: din lipsa de bani, fonduri, deprecierea leului etc. demersurile au fost oprite; pana cand?!
In Muzeu este reconstruita si o strada din Bucurestiul de altadata, folosita deocamdata doar la realizarea catorva pelicule cinematografice romanesti. Se intentiona darea ei in folosinta devenind astfel locul in care vizitatorii Muzeului Aviatiei sa poata gusta o cafea sau rasfoi o carte. Si apropo de carti: va recomand cu caldura cartea “Pe aviatori lasa-i sa zboare”, realizata sub forma unui interviu de catre dl muzeograf Sorin Turturica si gen.av.(r) Aurel Niculescu.
După primul război mondial, Liga Naţională Aeronautică a făcut primele demersuri concrete, reuşind să adune într-un punct muzeistic materialul de război capturat de armata română pe timpul ostilităţilor militare. După 1970, graţie eforturilor generalilor Aurel Niculescu şi Gheorghe Zărnescu, aflaţi, în acea vreme, la comanda Aviaţiei Militare, la Boboc şi Mediaş s-au pus bazele viitorului muzeu. Însă, în urma încheierii unui protocol, patrimoniul acestora a trecut în zestrea secţiei de aviaţie a actualului Muzeu Militar Naţional.
Guvernul României a aprobat, la 2 martie 1990, înfiinţarea Muzeului Aviatiei, însă lucrurile au trenat iar muzeul a funcţionat, mai bine de un an, în corturi, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian. Abia după aceea Muzeul Aviaţiei a primit un spaţiu relativ corespunzător, pe Aeroportul Băneasa, pentru ca la începutul lui 1990, să se mute în locaţia prezentă. Suprafaţa actuală a spaţiului muzeistic este de circa 60.000 mp, din care 6.800 mp o reprezintă suprafaţa construită (inclusiv Secţia Hermann Oberth, de la Mediaş).
In curtea muzeului puteti vedea elicopetere, avioane de vanatoare supersonice MiG, Obiecte si documente apartinind pilotilor si observatorilor romani ce au luptat in primul si al doilea razboi mondial, obiecte personale, documente si fotografii apartinind inginerului Aurel Vlaicu.
Printre obiectele de expuse in muzeu se numara si cateva fotografii originale ale Smarandei Braescu, prima femeie pilot din România; a fost si prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931 cand, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, a depasit recordul american de 5384 metri) şi campioană mondială la parasutism (1932, în urma unui salt realizat cu o parasuta de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, record ce a fost depăşit cu doar câţiva metri, abia peste 20 de ani!).
Cu avionul personal tip Milles Hawk, în 1932, a stabilit primul record de traversare a Marii Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1100 Km, între Roma şi Tripoli.
In prezent se pare ca existenta Muzeului Aviatiei este din nou amenintata: spatiul ocupat de acesta este ravnit pentru construirea unui nou Mall (al catelea oare????) in Bucuresti. Dar bine ca a venit criza: din lipsa de bani, fonduri, deprecierea leului etc. demersurile au fost oprite; pana cand?!
In Muzeu este reconstruita si o strada din Bucurestiul de altadata, folosita deocamdata doar la realizarea catorva pelicule cinematografice romanesti. Se intentiona darea ei in folosinta devenind astfel locul in care vizitatorii Muzeului Aviatiei sa poata gusta o cafea sau rasfoi o carte. Si apropo de carti: va recomand cu caldura cartea “Pe aviatori lasa-i sa zboare”, realizata sub forma unui interviu de catre dl muzeograf Sorin Turturica si gen.av.(r) Aurel Niculescu.
A se vedea si http://www.roaf.ro/ro/muzeu.php
Cristina DUMITRU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu