Sarmisegetuza

Inainte de a incepe povestile Deltei, as vrea sa va spun, prin fotografii, cum a fost in excursie la Sarmisegetuze (si la Ulpia, si la Regia). O galerie completa cu fotografii: aici

Vremea a fost perfecta, iar ghizii pe care i-am avut s-au ridicat la inaltimea asteptarilor.

Dupa cunoscutul drum pe autostrada, intram de Defileul Jiului. Panoul de mai jos ne starneste curiozitatea, insa alte informatii nu avem - vom cauta si speram sa va putem spune, candva, Povestile Padurii.

Ajungem la Manastirea Lainici, despre care am mai scris anul trecut. O regasim la fel de frumoasa, de luminoasa, cu merii aplecati de rod. Si descoperim curtea din spate, plina de busuioc inmiresmat; nu ma pot opri sa nu rup o crenguta parfumata si sa mi-o pun in par!

Urmatoarea oprire este la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetuza. Am revazut-o dupa 5 ani, insa de data aceasta prezenta ghidului a schimbat complet vizita si perspectiva din care percepeam tot ceea ce ne inconjura. Daca ajungeti la ruinele cetatii, nu ratati si o vizita la muzeul de istorie. Munca depusa de acei oameni pasionati este uimitoare: au incercat sa redea, prin costume, arme, accesorii, jocuri, intreaga atmosfera a cetatii de acum 2.000 de ani. Costul unei vizite la muzeu este 5 lei, iar taxa foto 25 lei (nu se plateste decat pentru fotografierea interiorului muzeului, nu si pentru fotografierea ruinelor cetatii).

Calatoria noastra continua catre biserica Densus. Cred ca niciodata nu ma voi plictisi sa o revad, desi intotdeauna mi s-a parut neschimbata. Cred ca as putea sta pe iarba, la umbra ei, sau printre crucile din cimitir, si nici nu as sti cand a trecut timpul! 

Ziua se incheie la Geoagiu Bai. Cu amintirea vacantei din vara trecuta inca vie, revedem Complexul Termal Roman Germisara.

Si cascada Clocota, mult mai activa de data aceasta decat am vazut-o noi anul trecut!

Ziua de duminica ne-o incepem cu drumul pana la Popasul Dacilor, din Costesti. De aici, impreuna cu Calin Jorza, ghidul nostru din Orastie, pornim intr-o frumoasa si memorabila aventura: de urcam in doua carute trase de un tractor si strabatem cei 19 km dus si 19 km intors printr-un praf ce ne face sa aratam de parca am fi legiunile romane ce marsaluiau pe drumuri necunoscute pentru a cuceri Sarmisegetuza Regia!

Am revazut ruinele cetatii cu nespusa bucurie, pentru ca atunci cand le-am vazut prima data nu stiam cand voi mai ajunge prin aceste locuri. Si daca prima data locul era complet pustiu si prin padure nu eram decat noi doi, de aceasta data ne-am intalnit cu multi turisti, dar si cu studenti la istorie si indrumatorii lor - au inceput noi sapaturi printre ruine.

Cam aceasta a fost mult prea scurta noastra aventura in taramuriledacilor. Sper sa avem ocazia sa revedem si cetatile dacice de la Blidaru si Costesti, dar sa vedem si ruinele celorlalte, ramase inca necunoscute noua: Capalna, Fetele Albe, Banita, Piatra Rosie...

Cu bine,

Cristina si Cristin