De Sfantul Andrei (30 noiembrie) am pus si noi la incoltit grau intr-o farfurioara, l-am tinut la caldura si lumina, l-am udat, asa ca a crescut mare si frumos. Se spune ca trebuie sa-l pui pe masa de Anul Nou si sa fie tinut in continuare in casa pana la Sfantul Ion.
Dupa lungimea firelor de grau incoltit se va sti norocul anului viitor: graul nostru este verde si inalt, asa ca ar trebui sa vem un an imbelsugat...eh, ramane de vazut, insa datinile si traditiile sunt cele care ne imbogatesc viata. Astfel ca am cautat si am gasit cateva traditii si obiceiuri de Anul Nou, pe care le reproduc mai jos. Dintre ele cele mai dragi imi sunt "Sorcova" (pentru ca atunci cand eram mica nu trecea an fara sa nu primesc o sorcova noua, cu miros de hartie creponata si staniol, cumparata dimineata din piata de tataie pentru a colinda cu ea pe la rude si vecini) si "Plugusorul" (ale carui versuri nu am reusit sa le invat niciodata pe de rost).
Jocul cu mastiIn aceste zile, tinerii colindatori din intreaga tara pun la punct repertoriul jocurilor de masti.
Dansul Ursului are la origine un joc din vremea dacilor. Conducatorul jocului, un Ursar, ii dirijeaza pe participantii la ritual sa joace dupa ritmul tobelor. Dansul Ursului simbolizeaza trecerea anotimpurilor de la moartea naturii la invierea ei, adica o vegetatie bogata in roade. Acum se pre-gateste costumatia
calutilor, ce vor dansa in Ajunul Anului Nou - in Muntenia, Moldova si Nordul Dobrogei. Ceata de feciori care participa la joc poarta masti. Capul si gatul calutului, de obicei sunt sculptate in lemn si apoi se acopera cu basmale colorate in degradeuri de rosu sau in negru; indiferent de nuanta, aceste panze colorate ce acopera capul calutului sunt impodobite cu margele, beteala, panglici si ciucuri de matase si lana.
Semnificatia pomilorIn traditia populara se spune ca fiecare dintre noi are un copac frate. Poate fi vorba de un copac sadit in propria gradina, intr-un parc sau intr-o padurice. In cel mai rau caz, ne alegem un pom pe care-l ingrijim. Dar acesti copaci au anumite sem-nificatii: marul semnifica rivalitatile; castanul - teama de neprevazut; liliacul - iubire adevarata; bradul - lupta cu suferinta; alunul - sinceritate; maslinul - reconciliere; piersicul - obstacole ce pot fi invinse; parul - cooperare; visinul - indemn la initiative.
Alegerea cadourilor cu norocTot in aceste zile pregatim darurile pentru cei dragi. Acestea vor fi alese din categoria celor care poarta noroc: un tablou cu rama, o bijuterie din aur, argint sau arama, un lampadar cu cel putin 3 brate, un sal din matase, un instrument muzical.
Paharul de Aur si buchetul de busuiocIn aceste zile, pana in Ajunul Anului Nou in Muntenia, Dobrogea, Ardeal se pregateste "Paharul de aur". Acesta se spala si se stropeste cu aghiasma. Este paharul care se transmite din generatie in generatie. Din el se bea in noaptea de Anul Nou, la botezuri si cununii in acea familie. In Transilvania, de exemplu, paharul poarta inscriptii pe care cel mai varstnic stie sa le descifreze. Se pregateste, fireste, si buchetul de busuioc. Firele luate de la diferite biserici sunt adunate intr-un buchet impodobit cu matase rosie. Acesta se asaza in mijlocul mesei, langa vasul cu grau, sadit la Sf. Andrei.
Se pastreaza in acelasi loc, pana dupa Boboteaza, cu convingerea ca se va mentine buna intelegere in familie. Apoi buchetul va fi pus la icoana.
Daca in familia respectiva exista fete de maritat, in buchetul de busuioc se prind 7 fire de beteala pentru ca norocul sa nu fuga de la viitoarea mireasa.
Printre cele mai indragite datini de Anul Nou,
Plugusorul reprezinta urarea - emblema a romanilor. In functie de zona geografica, acest colind ce poarta denumiri diferite - Buhai (in Moldova), Urat (in Muntenia) si Plugul Mare (in Ardeal) - invoca prosperitate pentru gospodaria celui care-i primeste pe colindatori. Primii care organizeaza cetele de colindatori sunt copiii. Dupa ce se intuneca, pornesc sa-si colinde rudele, vecinii, prietenii si persoanele publice din comunitatea respectiva cetele de colindatori alcatuite din tineri si persoane mature.
- Un obicei ce invoca norocul in diferite zone din tara se practica si astazi. Este vorba de
imprastierea spicelor si a boabelor de grau, sfintite, prin casa in Ajunul Anului Nou. Dupa miezul noptii, graul si spicele de grau se aduna si se stropesc cu agheasma. Acestea trebuie pastrate pe masa, intr-un vas, pana la anul viitor, cand se dau la vite si ritualul se reinnoieste.
- In Ajunul Anului Nou, tinerele care vor sa-si cunoasca destinul rostesc un descantec de Sanvasii la stele. Tanara curioasa
sa cheme ursitul iese in curtea casei, se uita la stele si o alege pe cea mai stralucitoare, spunand descantecul:
"Sfanta stea
Te multumeste cu sfintele matanii
Cu puterea de la Dumnezeu
Sa-mi arati ursitul meu.
Cu lumina ta
Sa-mi luminezi inima
Sa-mi trimiti ursitul
Adevaratul, ursitul meu
Cel dat de Dumnezeu
Sa vina la mine
In anul ce vine".
- In familiile cu bolnavi incurabili, in Muntenia se practica
ghicitul in linguri, pentru a afla daca moare cineva din familie in anul ce vine. Se pun pe o tava atatea linguri cate persoane sunt in acel camin. Fiecare lingura ce poarta numele unei persoane din casa se asaza pe o tava, la o distanta apreciabila. Intentia este ca, daca aluneca o lingura, sa nu le influenteze pe celelalte. In mod firesc, se rastoarna lingura celui care moare in acel an. Daca nu cade nici o lingura, atunci, spre bucuria familiei, stapana casei pregateste un dejun bogat. Din meniu nu trebuie sa lipseasca strugurii, branza si mierea.
-
Pe 1 ianuarie se sarbatoreste nasterea unui An Nou; de aceea, incarcatura magica a zilei influenteaza initiativele noastre: in general, cum se desfasoara intamplarile in primele zile din an, asa se vor derula tot anul. De aceea, in zonele de campie, agricultorii tin in brate cateva clipe acele unelte folosite, frecvent, tot anul; albinarii isi viziteaza stupii, iar crescatorii de animale trec pe la grajduri sa-si vada animalele. Sunt si zone geografice din Oltenia, Arges si Ardeal unde toate bunurile din gospodarie - inclusiv stupii, grajdurile si gradinile - se stropesc cu agheasma pentru a avea pace, sanatate si spor in gospodarie.
- Pentru sporul laptelui, in Tara Oasului, dar si in Muntenia exista o datina, practicata cu succes de secole. In focul aprins la vatra stanii se pun patru potcoave. Dupa ce acestea se inrosesc, oile se mulg deasupra lor. Astfel, datorita rolului magic al fierului, oile care nu dau lapte se vindeca de "betesug".
- In fata caselor din Ardeal se pune un vas mare, plin cu grau. Dupa ce colindatorii au trecut peste vas, vor proceda la fel si gazdele. In final, acel grau se da la pasari si la animale pentru ca toti cei care au pasit peste grau sa aiba spor, ca si colindatorii.
- De Anul Nou se face colacul cel voinic in zonele de campie. Acesta este ornat foarte frumos si se tine pe masa pana in a treia zi de sarbatoare.
- In noaptea de Anul Nou, la miezul noptii, fetele de maritat isi pun pe cap o panza alba, noua si deasupra pun colacul. In acest timp, ele se asaza pe taietorul de lemne, atente sa auda un zgomot. Din directia din care vine primul zgomot de acolo va veni si ursitul.
- Este bine ca de Anul Nou sa fim inconjurati de prieteni, sa ne facem impreuna planuri si sa ne veselim. Nu pot lipsi urarile de bine, facute de cei care vin cu sorcovitul. De fapt, Sorcova ilustreaza tocmai urarile de sanatate, noroc si prosperitate! De Anul Nou sunt sarbatoriti cei care poarta numele de Vasile.
www.crestinortodox.ro
SORCOVA:Apartinand obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata.
Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore.
Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat. Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei.
In vechime se colinda cu o mladita inmugurita de mar. Ea se punea in apa in noaptea Sfantului Andrei si pana in ziua de Sfantul Vasile, era inflorita (aici am sa fc o paranteza, pentru ca si eu mi-am pus la inmugurit, intr-un borcan cu apa, cateva crengute de visin; in anii trecuti mugurii erau deja plezniti pe vremea asta, iar cateva frunzulite si floricele firave aminteau de primavara ce va sa vie; anul asta au fost mai lenese insa).
Asa ne explicam si de ce in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Astazi sorcova este confectionata dintr-un bat, in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata. Materialele utilizate sunt:
- o bagheta de aproximativ 30-40 de cm;
- beteala;
- panglica colorata;
- hartie creponata;
- sarma subtire;
- ata colorata;
- folie de staniol
Bacheta se infasoara in sarma, apoi pe cadrul creat se prind alte bucati de sarma, modelate in tulpini. Fiecare sarma este infasura in beteala de pom argintie. Hartia creponata se impatureste la intamplare, in incercarea de a imita aspectul de floare, pentru a face pampoanele sorcovei. Pentru un pampon se pot folosi 2 - 3 flori, in diverse culori, legate direct cu sarma. Dupa ce au fost realizate, sunt fixate pe bat.
Textul Sorcovei variaza usor in functie de regiune. Iata cateva forme:
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul şi la mulţi ani!
sau:
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâaniţi,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca viţa de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oţelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroşi
Copii sănătoşi
Câte cuie sunt pe casă
Atâţia galbeni pe masă.
La anul şi la mulţi ani!
Să trăiţi să ne daţi bani.
sau:
Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Peste vara, primavara,
Ca un par, ca un mar,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si la multi ani!
sau:
Sa traiti, sa traiti,
Intru multi ani fericiti
Si ca pomii sa-nfloriti
Si ca ei sa-mbatraniti
Si ca toamna cea bogata;
Fie casa-ndestulata.
Tot cu mesele intinse,
Cu facliile aprinse,
Sa petreceti impreuna,
Pana-n veci cu voie buna.
sau:
Sorcova
Vesela,
Sa traiti
Sa-mbatraniti,
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir
De trandafir.
Cate pietricele
Atatea mielusele;
Cati bolovani
Atatia carlani;
Cate cuie sunt pe casa,
Atatia galbeni pe masa.
sau:
Cata sindrila pe casa,
Atatia galbeni pe masa;
Cat grau in ogor,
Atatea vite-n obor;
Cate paie-n batatura,
Atatia copii in patura;
Cat par intr-un cojoc,
Atatia copii la foc;
Cata frunza pe umbrar,
Atatia bani in buzunar!
sau:
Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraaniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
In mijlocul verii;
Ca vita de vie
La Sfanta Marie
Tare ca piatra,
Iute ca sageata
Tare ca fierul
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lanoase,
Porcii unsurosi
Copii sanatosi
Cate cuie sunt pe casa
Atatia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!
Sa traiti sa ne dati bani.
PLUGUSORULPlugusorul este un obicei general, practicat de romani cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adanci radacini in spiritualitatea romaneasca, plugusorul este o colinda; o colinda agrara declamata, cu elemente teatrale, avand ca subiect munca depusa pentru obtinerea painii. Plugul, ornat cu hartie colorata, panglici, servete, flori, pe care se punea, eventual, si un brad, era o prezenta nelipsita in cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezenta simbolica, in cadrul uraturilor care li se adreseaza oficialitatilor.
Plugusorul se recita din casa-n casa in Ajunul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei. Izolat (in judetele Botosani si Galati) este consemnata si prezenta femeilor in ceata. In general, se practica in cete mici, de 2-3 insi. Mai demult, se ura si in cete mai mari, care isi alegeau un vataf. Recitarea textului este insotita de sunetul clopoteilor, al buhaiului si de pocnetul bicelor. In scenariile mai complexe ale obiceiului apar si instrumente muzicale (fluier, cimpoi, toba, cobza, vioara), dar si pocnitori si puscoace, care amplifica atmosfera zgomotoasa in care se desfasoara obiceiul.
Unii cercetatori leaga obiceiul de inceputul primaverii, cand se sarbatorea, mai demult, Anul Nou. Odata cu stabilirea datei acestuia la 1 ianuarie, se presupune ca a migrat si obiceiul. Ca rasplata, colindatorilor li se dadeau colaci, fructe, bani, carnati, pentru care se multumea.
Pe la case, in sate si la orase, se practica in cete mici, de copii, pana in dimineata Anului Nou. In unele locuri se mai practica Plugul cel mare, cu plug tras de boi sau purtat de flacai. Dar in Moldova, Muntenia si Nordul Dobrogei acesta a fost inlocuit de buhai.
In dimineata Anului Nou, ca o continuare a Plugusorului, copiii umbla cu semanatul. Ei arunca seminte de grau, porumb sau orez prin case si peste oameni. Rostesc o urare scurta prin Bucovina ("Sanatate! Anul Nou!"), primind in schimb bani, fructe, nuci, colaci. Mai recent insa s-a generalizat formula de la Sorcova, prezenta, initial, in centrul Moldovei: "Sa traiti/ Sa-nfloriti/ ca merii, / ca perii, / In mijlocul verii, / ca toamna cea bogata / De toate-ndestulata!".
Dr. Iuliana Bancescu
Plugusorul Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu-manati,
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascuttati:
S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a incalecat
Pe-un cal invatat,
Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frau de matasa,
Cat vita de groasa.
Si in scari s-a ridicat,
Ca s-aleaga-un loc curat
De arat si semanat.
Si-n curand s-a apucat,
Campul neted de arat,
In lungis
Si-n curmezis
S-a apucat intr-o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:
Boi bourei
In coada cu dalbei,
In frunte tintatei.
Manati flacai: hai, hai!
Ziua toata a lucrat,
Brazda neagra a rasturnat
Si prin brazde-a semanat
Grau marunt si grau de vara,
Sa dea Domnul sa rasara.
Si cand lucrul a sfarsit
Iata, mare, s-a starnit,
Un vant mare pe pamant
Si ploi multe dupa vant,
Pamantul de-a racorit
Si samanta a-ncoltit
La luna, la saptamana
Isi umplu cu aur mana.
Si se duse ca sa vada
De i-a dat Dumnezeu roada
Si de-i graul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Manati flacai: hai, hai!
Traian iute s-a intors...
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian:
Negru ca corbul
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.
El voios a-ncalecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumparat
Ca sa faca seceri mari
Pentru seceratori tari.
Si sa faca seceri mici
Pentru copilasi voinici.
Si-a strans fineSi vecine
Si vreo trei babe batrane,
Care stiu randul la pane;
Si pe camp i-a dus
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamantului in racoarea vantului.
Ei cu stanga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan inaintau
De parea ca inotau.
Manati mai: hai, hai!
Altii in urma lor legau
Si clai mandre ridicau,
Apoi carele-ncarcau
Si pe toate le carau
In capul pamantului,
In bataia vantului.
Arie pe loc faceau
Si graul il treerau;
Harabale incarcau
Si la moara le porneau.
Si turnau deasupra-n cos
Grau maruntel de cel ros,
De sub piatra in covata
Curgea faina curata.
Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se inturna.
Iara mandra jupaneasa
Auzea tocmai din casa
Chiotul flacailor
Scartaitul carelor.
Manati mai: hai, hai!
In camara ea mergea
Si din cui isi alegea
Sita mare si cam deasa
Tot ca panza de matasa
Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pane plamadea
Si-o lasa pana dospea;
Colacei ca invartea
Pe lopata mi-i culca
Si-n cuptor mi-iarunca;
Apoi iara cu lopata,
Rumeni ii scotea si... gata!
Atunci ea-mpartea vreo cinci,
La flacaii cei voinici
Si-mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Manati mai: hai, hai!
Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mandre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.
Sa va fie casa, casa;
Sa va fie masa, masa;
Tot cu mesele intinse
Si facliile aprinse.
Si la anul sa traiti,
Sa va gasim infloriti,
Ca merii,
Ca perii,
In mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata
De toate-ndestulata.
Aho, aho!
Urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pierdut astazi caracterul de incantatie magica. Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se apropie de sfarsit.
Plugusor cantat
Buna seara, c-a-nserat,
Noi cu plugul ne-am luat,
Pe la case, ca si an,
Cum a zis badea Traian.
La multi ani cu sanatate
Sa va dea Domnul de toate.
La multi ani sa traiti
Sa va gasim fericiti.
Haisa, cea, hais....hais.
Nu venim cu vreun gand rau,
Ci v-aducem pe Dumnezeu.
Noul An sa vi-l vestim,
Azi cand cel vechi il sfarsim
Zile bune sa va dea
Dumnezeu din mila sa!
Haisa...cea. Haisa...hais!
Noul An care-a venit
Nu stim daca-i fericit,
Dar prin anii ce-au trecut,
Tot mai batrani v-ati facut
Maine, poate cine stie,
Vor fi toti in vesnicie!
Multi ani sa traiti!
Multi ani fericiti!
Cat de grele suferinti
V-au lovit pe voi, parinti,
Dar pe toate le-ati rabdat,
Domnul sfant v-a ajutat;
Ne-ati crescut plugari de neam,
Ca sa va urmam la geam
Hais... cea. Hais...hais.
Voi va duceti dragi parinti,
Cu anii de suferinti;
Noi ramanem dupa voi,
Langa plug si langa boi,
Sa va pomenim oricand,
Cat voi trai pe pamant!
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!
Nu mai este inca alta
Noapte sfanta ca aceasta.
Noi uram pentru colaci,
Nu inghebam pentru pitaci,
Ci pastram obiceiuri bune,
De pe vremurile strabune
Hais... cea. Hais...hais.
Am venit ca fiecare,
Sa va facem o urare:
O urare din strabuni,
Caci ei au fost oameni buni
Si-au pastrat cu-nsufletire
Obiceiuri de iubire.
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!
Plugurelul mititel,
Cu rotitele de fier,
Trag baietii vartos, la el
Plugurel cu sase boi:
Cei dinainte,
Cu coarnele frante.
Cei de la mijloc
Cu stele de busuioc,
Cei de la roata,
Cu coarnele-n volta!
Hais... cea. Hais...hais.
De urat, am mai urat,
Dara ni-i c-om insera,
Pe la curtile nevoastre;
Departe de casele noastre;
Ca suntem infrigurati
Si cu daruri incarcati
Hais... cea. Hais...hais.
Noi suntem de prin Bacau,
De pe muntele Ceahlau,
Unde brazii ne-amintesc,
Obiceiul crestinesc
Si e vremea, dragi parinti
Sa va lasam fericiti,
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!
Busuioc verde pe masa,
Ramai gazda sanatoasa
Anul Nou ce-ati asteptat
Sa va fie imbelsugat,
Tot cu grau si cu porumb,
Daruit de Domnul Sfant.
Haisa... cea.Hais...hais.
Busuioc verde pe jos,
Ramaneti toti sanatosi.
Casa sa va fie plina,
De a cerului lumina,
Ziua Sfantului Vasile,
Sa va fie tot spre bine...
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!