Varsovia ne-a intampinat cu zgarie-nori din sticla si beton, cu macarale si lanturi hoteliere de lux; asta pana am ajuns in zona veche a orasului, unde o plimbare pe strazile pietonale ne-a purtat pasii pe langa biserici si magazine cu suveniruri.
Seara zilei de 1 ianuarie 2013 ne-a prins pe strazile orasului unde am incercat si cu greu am reusit sa gasim un restaurant unde sa luam cina: pur si simplu am luat la rand toate locurile unde am fi putut manca, insa peste tot erau cozi la intrare, deci nici o sansa sa gasim o masa libera. Si aceasta situatie era la pizzeria din coltul strazii, dar si la restaurantele scumpe. Desigur, varianta ultima era o portie de varza acra cu carnati, in piata din centrul orasului, insa mancarea poloneza incepuse deja sa devina prea greoaie pentru gusturile noastre culinare.
Plimbarile prin orasul frumos impodobit de sarbatoare, curat, cu oameni elegant imbracati, ne-au lasat o impresie cel putin neplacuta dupa ce am fost jefuiti de toti banii cash si de telefonul mobil intr-un autobuz in care ne-am urcat din centrul orasului pana la hotel Park Hyatt, unde eram cazati. Asa ca fiecare dimineata in Varsovia a inceput cu un drum la politie, pana cand a putut fi adus un translator care sa-i ajute pe respectivii sa inregistreze plangerea noastra. Mijloacele de transport in comun, dotate cu tot confortul pentru pasageri, contrastau cu hotii de buzunare care isi faceau veacul prin ele, iar camerele de filmat din respectivele autobuze nu prea erau de folos politistilor a caror lehamite fata de cele intamplate nu era nici macar disimulata.
Acestea fiind spuse, voi continua povestea poloneza cu cateva detalii despre cele vazute in Varsovia.
Cea mai frumoasa biserica vazuta aici a fost Sfantul Iosif. Biserica romano-catolica, este unul dintre cele mai notabile monumente construite in stil rococo din capitala poloneza. Constructia ei a inceput in anul 1664 si a fost terminata in 1761.
Prima biserica, din lemn, a fost ridicata aici in anul 1651, de catre regina Marie Louise Gonzaga de Nevers pentru ordinul cavalerilor Vizionari ai Fecioarei Maria. Biserica a ars in timpul invaziei suedeze, in anul 1656.
In anul 1664 vcavalerii mai sus amintiti au inceput construirea unei noi biserici, cu o forma alungita. Prima caramida a fost pusa de primarul Waclaw Leszczynski. Biserica neterminata a ars in anul 1695, noua fundatie fiind pusa, in acelasi loc, in anul 1728 de o femeie, Elzbieta Sieniawska, dupa planurile arhitectului ei particular Karol Antoni Bay. Lucrarile de structura au fost terminate in anul 1761, finisarile fiind terminate in anul 1765.
Mandria bisericii este faptul ca Fryderyk Chopin canta aici la orga, mai ales in timpul slujbelor la care participau elevii.
Un alt obiectiv ce ne-a atras atentia a fost Palatul Prezidential: o cladire sobra si rece, care era luminata seara in cele mai ciudate culori - asa era marcata sarbatoarea noului inceput de an.
Cladirea este o ultima si clasica versiune a celei ce a a stat aici incepand cu anul 1643. De-a lungul anilor a fost reconstruita si remodelata de mai multe ori. Pentru primii sai 175 de ani de existenta, palatul a fost proprietatea privata a catorva familii de aristocrati. In anul 1791 aici au fost primiti autorii si avocatii care au redactat Constitutia din 3 mai 1791.
Incepand cu anul 1818 cladirea a inceput sa functioneze ca structura guvernamentala, cand a devenit resedinta viceregelui regatului polonez sub ocupatie rusa. Dupa renasterea natiunii poloneze, dupa Primul Razboi Mondial, in anul 1918, cladirea a fost preluata de noile autoritati poloneze si a devenit resedinta Consiliului de Ministri. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cladirea a fost folosita drept cartier general al ocupantilor nemti si a supravietuit, intacta, pana in anul 1944. Dupa razboi a servit, din nou, drept resedinta a Consiliului de Ministri.
Din iulie 1994 palatul a fost resedinta oficiala a presedintelui Poloniei, luand locul mai micului palat Belvedere. Presedintele Poloniei, Bronislaw Komorovski, a decis mutarea resedintei prezidentiale inapoi la palatul Belvedere.
Biserica Adormirii Maicii Domnului si a Sfantului Iosif, sau biserica Carmelitelor, este de rit romano-catolic si are cea mai impresionanta fatada in stil neo-clasic. Infatisarea actuala a bisericii a inceput a fi realizata din sec. al XVII-lea si este foarte bine cunoscuta datorita celor doua clopotnite ce au fost unor cadelnite.
Actuala biserica a fost ridicata in locul unei biserici de lemn ce a fost initial construita in anul 1643 pentru ordinul Carmelitelor, si care a ars in timpul invaziei suedeze si germane din anul 1650.
Constructia noii cladiri a inceput in anul 1661 de catre cardinalul Michal Stefan Radziejowski. A fost construita intre anii 1692 - 1701 dupa planurile arhitectului Jozef Szymon Bellotti, structura sa fiind considerabil marita la sfasitul sec. al XVII-lea. Construirea actualei fatade a inceput abia in 1761 si a fost comandata de catre Karol Stanislaw Radziwill arhitectului maghiar Efraim Szreger. Pictorul Szymon Czechowicz a infrumusetat cu picturile sale interiorul bisericii, in sec. al XVIII-lea. Pictura din altar a fost realizata de un alt artist polonez, Franciszek Smuglewicz. Interiorul bisericii este opulent, in stil rococo.
Biserica aceasta a fost si primul loc de munca al lui Fryderyck Chopin: a fost invitat sa sustina aici un recital de orga.
Catedrala Sfantul Ioan din Varsovia este una din cele 3 catedrale ale orasului, de rit catolic, situata in zona veche a orasului. Se afla in imediata apropiere a bisericii iezuite si este unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din oras. Se alfa pe lista monumentelor UNESCO, impreuna cu centrul istoric al capitalei poloneze.
Dupa proclamarea Constitutiei din 3 Mai 1791, regele Stanislaw August Poniatowski a venit in Catedrala Sf. Ioan pentru a repeta juramantul si in fata lui Dumnezeu.
Biserica a fost reconstruita de cateva ori. In anul 1944 aici a fost locul unei importante batalii intre insurgenti si trupele germane. Acestia din urma au reusit sa introduca in Catedrala un tanc plin cu munitie, explozia ce a urmat distrugand o mare parte a acesteia. Partea care a supravietuit exploziei a fost detonata ulterior, distrugerea Catedralei fiind aproape completa. Dupa razboi a fost reconstruita in intregime: exteriorul sau a pastrat imaginea bisericii din sec. al XIV-lea si nu pe aceea de dinainte de razboi.
Biserica Iezuita se remarca prin turnul sau subtire, ce poate fi vazut din piata centrului vechi al orasului.
Constructia ei a fost inceputa de catre regele Sigismund al III-lea Vasa si Podkomorzy Andrzej Bobola cel Batran, la initiativa lui Piotr Skarga, in anul 1609, pentru ordinul Iezuitilor. Cladirea principala a fost ridicata intre anii 1609 si 1626 in stil polonez manierist, de catre Jan Frankiewicz.
In anul 1627 in jurul bisericii au fost construite 3 capele, iar in anul 1635 Urszula Meyerin, o mare sustinatoare a iezuitilor, a fost ingropata in aceasta biserica. Ea este cea care a finantat un acoperis de argint pentru biserica; amanta regelui Sigismund al III-lea, a fost si un important personaj pe scena polocitii poloneze. Mormantul ei a fost jefuit si distrus de catre suedezi si nemti, in timpul invaziei acestora, in anul 1650.
De-a lungul anilor, caldirea a devenit din ce in ce mai frumoasa, cu mobilier baroc si altare din marmura. Doua capele noi au fost adaugate.
In anul 1773 ordinul iezuitilor a fost dizolvat, iar biserica si-a schimbat "proprietarii" de cateva ori: a fost, pe rand, scoala, magazin de obiecte bisericesti, fiin recuperata de ordinul iezuitilor dupa Primul Razboi Mondial. In anii 1920 si 1930 biserica a fost renovata, iar in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a fos rasa de pe suprafata pamantului de trupele germane. Intre anii 1950 - 1973 a fost reconstruita intr-un stil arhitectural mult mai simplu.
O plimbare prin Varsovia nu poate fi incheiata fara o vizita la fortificatiile circulare, unul dintre putinele vestigii ramase din complexul de ziduri de aparare din jurul orasului. Se afla intre vechiul si noul oras, fiind principala atractie turistica a capitalei poloneze.
Fortificatiile circulare au fost ridicate in anul 1540, pentru a inlocui mai vechile porti ale orasului. Au fost proiectate de venetianul Jan Baptist, un arhitect italian renascentist care a trait si a lucrat in regiunea Mazoviei, in sec. al XVI-lea.
Fortificatiile aveau forma semi-circulara, 3 etaje, o deschidere de 14 metri si o inaltime de 15 metri de la fundul santului ce imprejmuia zidurile de aparare ale orasului.
Turnul semi-circular a fost folosit o singura data pentru apararea orasului: in timpul invaziei suedeze din 30 iunie 1656, cand a fost recucerit de la acestia de catre trupele regelui polonez Jan Kazimierz.
In sec. al XVIII-lea fortificatia a fost partial distrusa si functia sa de aparare a fost neglijabila: orasul avea astfel o poarta de acces mult mai larga, ce permitea oamenilor sa transporte mai usor bunuri in afara si in interiorul orasului. In sec. al XIX-lea o parte din fortificatii a fost incorporata in zona de locuinte, urmand ca, in perioada interbelica, intre anii 1937-1938, Jan Zachwatowicz a reconstruit o parte din ziduri si partea vestica a podului. Lipsa fondurilor a intarziat reconstruirea completa a vechilor fortificatii, iar invazia Poloniei de catre trupele naziste, in anul 1939, a amanat planurile de refacere a acestora.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, si mai ales pe durata asediului Varsoviei, fortificatiile au fost distruse, la fel ca majoritatea cladirilor vechi ale orasului.
Dupa razboi, intre anii 1952 - 1954, pe baza unor gravuri din sec. al XVII-lea, autoritatile guvernamentale au decis reconstruirea fortificatiilor ca o atractie turistica, fiind mai ieftin astfel.La reconstruire s-au folosit caramizi de la cladirile istorice din orasele Nysa si Wroclaw.
Experienta noastra in capitala poloneza nu se poate incheia fara sa amintim de Chopin, a carui prima jumatate a vietii este legata de Varsovia. Aici el a studiat muzica si si-a inceput educatia, si tot aici inima sa a gasit locul de odihna pe veci.
S-a nascut pe 1 martie 1810, in Zelozowa Wola; totusi in registrele parohiei bisericii Brochow unde a fost botezat, este indicata data de 22 februarie. Mama sa, desi incontestabil este cea care stia cu exactitate data nasterii compozitorului, a oferit informatii vagi cu privire la acest eveniment...
In toamna anul 1810 familia Chopin se muta la Varsovia pentru ca tatal lui Fryderyk sa poata ocupa postul de profesor de limba franceza la liceul din oras.
La varsta de 6 ani Chopin incepe sa studieze pianul. Primul sau profesor, Wojciech Zywny, remarca imediat incredibilul talent al copilului. Fryderyck incepe sa compuna partituri inainte de implinirea varstei de 8 ani si, copil precoce fiind, incepe sa sustina concerte pentru aristocratia poloneza din Varsovia, dar si pentru actiuni de caritate.
Dupa absolvirea liceului din Varsovia, Fryderyck Chopin intra la Scoala de Muzica din oras, urmand cursurile sustinute de Jozef Elsner care, la absolvirea acestuia, nota: "aptitudini uluitoare, un geniu muzical".
Ultimul concert sustinut de Chopin in Varsovia a fost in octombrie 1830, la Teatrul National. Pe 2 noiembrie acelasi ani a plecat la Viena pana in toamna anului 1831 cand a plecat la Paris si unde a ramas pana la moartea sa, in octombrie 1849. A fost inmormantat in cimitirul Pere Lachaise din Paris, insa inima sa a fost adusa in Varsovia, asa cum si-a dorit compozitorul. Aceasta se afla in biserica Sfintei Cruci.
Cam atat am avea de spus despre Varsovia, un oras ce se afla pe ultimul loc in topul preferintelor noastre poloneze.
Mai multe fotografii veti regasi aici
Pana la urmatoarea poveste, din Zakopane, cele bune tuturor!
Cristina si Cristin DUMITRU
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu