"Nu-mi spune cat esti de educat, spune-mi cat ai calatorit". Mohammed
Valeriu Penisoara - Poporul roman - opere complete (versuri : Adrian Paunescu, muzica : Valeriu Penisoara)

Asculta mai multe audio folk

sâmbătă, 23 mai 2009

Poiana Narciselor din Muntii Baiului


Dragi prieteni,


a cam venit vara pe la noi. Si e pacat sa stai in casa, asa ca sambata, 23 mai 2009, am raspuns "prezent" la invitatia asociatiei Bucurestiul meu drag! de a face o excursie de o zi la Sinaia si de acolo mai departe, in muntii Baiului, la Poiana Narciselor.
Asa ca m-am trezit cu doua aparate foto atarnate de gat si rucsacul in spate, in Gara de Nord.

Drumul a fost cu trenul pentru majoritatea: am pornit cu acceleratul, dar in gara Sinaia ne-am reunit si cu cei care au venit cu personalul sau masina. Si iara ne-am strans vreo 60 de persoane...


In tren, atmosfera de liceu: glume, ras, chitara, fotografii... Ne apropiem de Sinaia: ploaie. Nu-i a buna... dar ca intotdeauna, cum ajungem la destinatia excursiei foto, de data aceasta in Sinaia, ploaia se opreste iar cand pornim pe traseu, pe Valea Rea, iese si soarele! Norocosi ca de-obicei.
Asadar, traseul porneste din gara Sinaia, pe Valea Rea. Este un drum forestier, printr-o padure plina de culori ce parca iti iau mintile: toate nuantele posibile de verde, galben, rosu, albastru, portocaliu.
Cred ca am mers asa, facand fotografii si minunandu-ne de ceea ce vedeam, aproape 3 ore. Dupa care a urmat bolovanis, grohotis sau cum vreti sa-i mai spuneti: inca aproape 1 km jumatate. Si am ajuns la Poiana Narciselor; care de fapt nu e o poiana, ci un versant al Culmii Baiului, cu o altitudine de 1500 m. Peisajul este extraordinar: norii s-au spart, cerul este de un albastru incredibil si contrasteaza puternic cu verdele padurii si pasunilor alpine. Narcise inalte, albe si parfumate la tot pasul. E o placere sa te asezi printre ele, pe iarba. Cum sa mai pleci acasa? !
Si totusi, trebuie... dupa cateva cadre reusite (mai dificile unele fotografii macro din cauza vantului puternic), dupa momente de relaxare si cate un sandvis de la pachetel pornim inapoi catre Sinaia. Uf, scurta excursie a mai fost!!! Dar frumoasa, prea frumoasa ca sa nu fie povestita si altora!!!!


Asa ca, daca aveti ocazia, in luna lui mai nu ocoliti Poiana Narciselor din muntii Baiului.


Calatorii frumoase!
Cristina si Cristin

vineri, 1 mai 2009

Vacanta in Tunisia


Cand toata lumea se pregatea de Craciun si Revelion la sfarsitul anului trecut, noi cautam oferte pentru primavera, in Tunisia. Am gasit ceea ce ne interesa si iata-ne ajunsi pe aeroportul din Monastir, in 29 aprilie 2009.

Prima impresie: mult soare, multa lumina, destul de racoare si multe muscate rosii.
Dupa un drum cu autocarul ce a durat aprox. 45 min. de la Monastir la Sousse ajungem si la hotel Soussanna. Nu pot sa zic decat ca isi merita stelele: mobilier destul de vechi, dar era curat in camere. Despre hotel nu prea am ce sa povestesc: hotel Soussanna curat, de 2*, mic dejun ok (nu era variat, dar pentru noi a fost sufficient), ajungeam pe jos pana la malul marii; de fapt asta era plimbarea de seara.
Ajungem la hotel, ne lasam bagajele, si pornim prin oras. In Sousse circulatia infernala, eram cu ochiii in 4X4 cand traversam strada pe trecerea de pietoni. Destul de multa mizerie pe strada, dar ce mai conta: eram in concediu, eram in Tunisia, eram in Africa.
Detaliile istorice si alte amanunte despre locurile vizitate le veti regasi in comentariile atasate fotografiilor de aici:


Sa incepem cu prima zi: vizitam Medina din Sousse unde descoperim un muzeu de covoare (domnul foarte amabil ne lasa sa intram, ba mai mult ne plimba prin tot muzeul si ne arata multimea de covoare tesute manual; in plus am sansa de a vedea de-aproape cum sunt tesute aceste covoare).

Ajungem apoi la muzeul Dar Essid care a fost casa unui personaj instarit. Avea cate o camera pentru fiecare din cele doua sotii. Ambele frumos impodobite: explicatia ar fi fost ca, femeile nestiind sa citeasca si neavand radio sau tv, trebuia sa aiba o ocupatie pe parcursul zilei si anume privitul peretilor. (!!!! ) Inca un obiect ce mi s-a parut interesant: lampa destul de mare cu ulei de la capul patului ce avea urmatoarea intrebuintare: cata vreme ardea uleiul din ea, sotul era obligat sa-si satisfaca sotia, pe parcursul unei nopti. Interesant….

A doua zi a inceput dimineata devreme, pe la 7. 00: impreuna cu un grup de nemti si olandezi am pornit la drum, cu autocarul, insotiti de ghid. Prima oprire a fost la Cartagina. Ruinele erau destul de bine conservate iar peisajul extraordinar de frumos.

Zabovim o vreme dupa care pornim catre Sidi Bou Said, ce a devenit unul dintre orasele mele preferate din Tunisia. Cred ca as fi stat inca pe-atat pe stradutele inguste, pline cu boungavillea (planta cataratoare, ce are mai multe flori decat frunze si in culori extraordinar de aprinse). Calatoria a continuat apoi catre Tunis unde am vizitat impresionantul muzeul al mozaicurilor – muzeul Bardo, dar si Medina.

A treia zi a inceput la fel, adica la 7. 00 si tot cu un grup de nemti (cu care nu am schimbat doua vorbe). Am mers la Hammamet, unde am avut ocazia sa ne plimbam pe plaja (cam mizerie, dar oricum nu eram in plin sezon). Pescarii se pregateau sa plece in larg si la marginea drumului se vindea pestele abia pescuit.

De acolo continuam drumul catre Nabeul, unde ne-a placut foarte mult magazinul de obiecte ceramice (unde se vindeau si broaste testoase!!!!!!!!! ). Piata din Nabeul are si ea multe de oferit: culori, mirosuri, zgomote…Este vorba despre piata de camile, in care acum nu se mai vand (din pacate) decat oi, capre, legume, fructe si multe alte obiecte. Fiecare isi arata cum poate mai bine mestesugul pe care-l practica: barbatii cos, femeile vand, toata lumea striga ceva…politica locala de marketing.
Calatoria continua catre situl arheologic de la Kerkouan si apoi la Cap Bon si grotele Ghar El Kebir. Pe drumul de intoarcere catre Sousse oprim la o fabrica de vinuri, unde, bineinteles, se lasa cu degustare…
Seara in Sousse am asistat la un adevarat spectacol al fanilor echipei de fotbal libiene, ce urma sa aiba meci cu echipa tunisiana a doua zi: au blocat circulatia cu masinile si dansul lor, strigau, cantau…fluturau steaguri verzi. Frumos a fost ca, fara sa stiu, m-am imbracat si eu tot in verde…. asa ca am avut parte de salutari din partea libienilor si de cateva priviri "prietenoase" din partea tunisienilor!

A patra zi dimineata am pornit, noi doi, ghidul din partea agentiei si soferul catre Zaghouan unde am facut o scurta oprire la situl arheologic pentru a vedea apeductul roman. Pornim apoi catre Tuburba Majus unde peisajele superbe te lasa fara rasuflare si ultima oprire o facem la Dougga.
Seara mergem la un spectacol folcloric, urmat de un adevarat show de lumini si lasere.

A cincea zi incepe marea aventura: excursia in Sahara. Suntem alaturi de un grup de britanici pentru cele 2 zile cat va dura excursia, asa ca distractia incepe inca din autocar. Prima data vizitam El Jem, colosseum-ul Africii, apoi oprim la Matmata pentru a vizita casele troglodite; aici suntem serviti cu lipii si ulei de masline. De la Matmata oprim apoi la Tamezret pentru cateva fotografii reusite!
Dupa-amiaza urmeaza Sahara si calatoria pe camile: ce pot spune…. a fost prea scurta!!! Peisajul era exact asa cum vazusem in fotografii: dune de nisip cat vedeai cu ochiii. Si liniste…erau momente in care nu se auzeau decat pasii camilelor pe nisip. Stam si noi pe nisipul atat de fin, atingem Sahara…
Seara o petrecem impreuna cu englezii (doi batranei la aproape 80 de ani si un cuplu de tineri indieni stabiliti in Manchester) in holul hotelului in care am fost cazati: umor englezesc in cea mai autentica forma!!! Nici nu-mi mai amintesc ce am vorbit, decat ca am ras in continuu!!!

Dimineata, in ziua a sasea ne trezim pe la 3. 30 – 4. 00, luam micul dejun si, pe jumatate adormiti, pornim catre Chott El Jerid, lacul de sare. Ceva mai departe suntem preluati de jeepuri si pornim in jeep safari, peste dunele de nisip, cu opririle si fotografiile de rigoare. Urmeaza apoi oaza Chebika, cu o frumoasa cascada in desert, cu statuia unui ibex si cu vanzatorii de pietre semipretioase. Panorama satului vazut de sus este extraordinar de frumoasa!

Ultima zi o, cea de-a saptea, o petrecem in Sousse, in Medina. Plimbarea e o provocare din toate punctele de vedere: oferte, negocieri, diversitate. Mergem si in vechea Medina, care acum este muzeu arheologic. Seara am fost la hammam: stat in aburi si apoi curatat pielea cu o manusa speciala, apoi masaj, jacuzzi…pachetul “Holiday cure for two”.

In fine, ce sa mai povestesc…daca vreti ceva diferit, colorat, exotic, si atragator, merita sa mergeti in Tunisia! Nu ma mai intind la alte povesti din Tunisia ca nu mi-ar ajunge seara asta. In plus, cel mai bine e sa descoperiti chiar voi aceasta minunata tara! Asa ca daca aveti nevoie de informatii, detalii, etc. , ne puteti scrie si va oferim sprijinul nostru cu cea mai mare placere!

Cristina si Cristin