"Nu-mi spune cat esti de educat, spune-mi cat ai calatorit". Mohammed
Valeriu Penisoara - Poporul roman - opere complete (versuri : Adrian Paunescu, muzica : Valeriu Penisoara)

Asculta mai multe audio folk

vineri, 15 februarie 2008

Vacanta la Bratislava



Pentru ca de multe ori toate drumurile noastre duc la Viena (si nu la Roma), as vrea sa va prezint in cateva cuvinte o "Cenusareasa" a vacantelor naostre in Austria: Bratislava. Anul trecut am vizitat Viena si de acolo, intr-una din zile, am pornit catre Slovacia. Cu trenul. De la Viena pana la Bratislava am facut aproape 1 ora cu trenul: bilet dus-intors (12 euro anul trecut). Biletul asigura si transportul public gratuit in Bratislava.

Era februarie, asa ca in gara din Viena a inceput sa ninga. Cand am traversat granita catre Slovacia nu stiu; am remarcat la un moment dat ca iesise soarele, am vazut Dunarea si UFO Tower. Cam greu cu limba engleza acolo, dar ne-am descurcat pana la urma, cu o harta si cateva indicatii... sau mai bine zis cateva semne din partea cetatenilor dornici sa ne ajute.

Intai am mers cu un autobuz la Castelul Devin, la cativa kilometri de Bratislava: un loc absolut superb, care arata ca desprins dintr-un basm cu domnite si cavaleri.
Impresionant era Turnul Calugaritei, dar si restul peisajului ce se vedea de pe meterezele castelului. Tot de acolo se vedea si cum se varsa raul Morava in Dunare. La inceputul sec. al XIII-lea, este construit un palat regal medieval, ce reprezenta o fortareata pentru granita de sud – vest a Ungariei. In sec. al XV-lea, castelul intra in posesia uneia dintre cele mai puternice familii ale vremii, si anume lorzii Gara (1420 – 1459), ce construiesc masiv in partea de est a castelului, fortifica intrarea in curtea acestuia si sapa o fantana, adanca de 55 metri. Treptat, fortifica si partea mai joasa a castelului si construiesc poarta de vest. Astfel, palatul-fortareata ce asigura veghea asupra granitelor, devine o frumoasa resedinta a lorzilor, construita intr-un stil gotic tarziu.
Castelul nu a fost niciodata cucerit, dar dupa ce Regatul Maghiar si-a unit fortele cu Imperiul Habsburgic si Imperiului Otoman a fost definitiv infrant, a incetat a mai fi o importanta fortareata si nu a mai servit nici unui scop militar.
Inca am in amintire prima imagine cu castelul Devin: pe o vreme mohorata, ruinele castelului se inaltau pe coama unui deal, iar deasupra zburau in cercuri largi cativa corbi. Ce mai, imagine de film cu printi, lorzi, domnite sechestrate prin cine stie ce turn uitat de lume...
Evident, recomand oricui trece prin Slovacia sa se abata pe la castelul Devin!

Apoi am mers inapoi in Bratislava, in centrul orasului. Am trecut podul peste Dunare, am facut poze cu UFO Tower, insa nu am putut urca sus: acolo este un restaurant si putea urca doar cu programare.
Orasul e frumos, linistitor, merita vazut! Am mers si la Castel, insa nu am resuit sa vizitam interiorul: ora era inaintata si nu mai era permis accesul turistilor. Asa ca am pornit-o pe jos prin centrul orasului, pe stradutele inguste si care amintesc de Lipsani-ul nostru. Recunosc, vremea era destul de rece, asa ca un impact memorabil asupra mea a avut fantana de ciocolata dintr-una din cafenelele in care am intrat sa luam ceva cald de baut... Foarte frumoase si statuile de peste tot de prin oras.

Daca nu aveti prea curand drum intr-acolo, puteti vedea fotografiile noastre(si poate gasiti destule motive sa va faceti drum catre Bratislava).
http://picasaweb.google.com/cristinadumitru1977/SlovaciaBratislavaFebruarie2008#


Cu bine,
Cristina si Cristin

sâmbătă, 9 februarie 2008

Vacanta la Viena


Viena este orasul de care m-am indragostit! Este de vis, absolut superb! Ne plimbam ore in sir cu tramvaiul 1 sau 2, numai ca sa vedem viata orasului: doamne elegant imbracate, domni impunatori, tineri patinatori veseli... Nu ma asteptam sa ma impresioneze atat de mult, intr-un mod atat de placut! Este orasul in care trebuie sa revii!!

Si inca nu am vazut straturile de flori, pe care abia acum le aranjau, dar care chiar si asa aratau ca niste dantelarii gratios si complicat elaborate. Este orasul in care exista un mers al trenurilor de metrou, orasul in care tramvaiele vin la ora fixa...Si este parte din concediul in care cel mai tarziu ne-am trezit la 7 dimineata si cel mai devreme ne-am culcat la 11 noaptea. Este orasul in care orice nume ascunde o placuta surpriza in spatele lui. Pe un frig cumplit am mancat o excelenta inghetata (care parea si mai mare pe gerul ala); am mancat cel mai mare snitel din lume (in doua zile, ca am cerut restul la pachet); am cumparat tortul liliput Sacher, tort pentru a carui reteta doi renumiti cofetari s-au judecat 7 ani.

Seara mancam in fata primariei, un Braterwurst sau un Kaiserwurst (pe romaneste, carnati), cu o cana de vin fiert sau punci de rom si portocale. Dar iata mai pe larg itinerariul nostru:

ZIUA 1:
Cum pentru noi simbolul Vienei este Catedrala Sfantul Stefan, acolo am si facut prima oprire, primul contact cu istoria orasului. Este de-a dreptul impresionanta, atat la exterior, cat si in interior. Din pacate, pe toata perioada sederii la Viena, nu am asistat la un concert de orga in catedrala. Ceea ce am reusit sa facem a fost sa urcam intr-unul din turnurile catedralei. Fundatia acesteia dateaza din 1147. Cum reuseau in acele vremuri sa faca astfel de bijuterii arhitectonice, mi-e greu sa-mi imaginez.
Dupa ce am vizitat interiorul catedralei si am ocolit-o prin exterior pe toate partile, am pornit catre biserica Votivkirche. Mult mai bine pusa in evidenta de largimea spatiului in care este amplasata, mi s-a parut o adevarata dantelarie in piatra. Constructia ei a inceput in anul 1856 si s-a incheiat in 1879, in urma unui concurs al carui proiect castigator apartinea unui tanar de numai 26 de ani, Heinrich von Ferstel – absolut uimitor, la 26 de ani, sa realizezi astfel de capodopere! Interiorul este pe masura frumusetii exterioare a catedralei.
De aici am pornit catre biserica Karlskirche, construita intre 1715 – 1736, in cinstea lui Karl Borromeo (sfantul patron al luptei impotriva ciumei) si ca multumire catre Dumnezeu pentru ca a salvat Viena de ciuma ce facuse ravagii in Europa anului 1713. In interior, deoarece se executau lucrari de renovare, exista posibilitatea de a urca intr-un lift pana la cupola, vizitatorii putand astfel admira mult mai bine pretioasele picturi. Cum se lasa inserarea, am pornit catre Cladirea Secesiunii, cu arhitectura atat de interesanta si grupul statuar ce-l reprezinta pe imparatul roman Marcus Antonius, intr-o trasura trasa de lei. Am mers apoi la Primaria din Viena. In fata impunatoarei cladiri se mai aflau patinoarul (plin) si casutele (cu tot felul de mancaruri si bauturi calde) ce prelungisera pana in februarie atmosfera Craciunului. Acesta a devenit locul in care am mancat in fiecare seara pe durata sederii noastre la Viena. Se manca bine si ieftin!!

ZIUA 2:
Am dedicat-o in intregime Palatului Schoenbrunn. Pur si simplu toata ziua am vizitat fostul palat de vara al familiei imperiale, am mers la Gloriette, la Zoo (unde am vazut lilieci imensi ce zburau printre vizitatori), apoi la Palm House si la Desert House, precum si la Muzeul Trasurilor. Aici era expusa caleasca imperiala, trasa de frumosii cai lipitani, dar si trasura funerara in care imparateasa Sisi a fost condusa pe ultimul drum, si multe altele.
Seara am mers la Restaurantul Figlmuller, unde am mancat “der grosse schnitzel”, sau in alte cuvinte cel mai mare snitel din lume. Initial am avut ca dovezi fragmentele din ziare, diplomele si tot felul de alte prezentari – acesta era cel mai mare snitel din lume, doar o lume intreaga il recunoscuse. Eu ca Toma-necredinciosul, trebuia sa vad ca sa cred…Ei bine, a fost chiar imens, enorm, urias…Restaurantul are o atmosfera selecta, nu servesc alte bauturi alcoolice in afara de vin, iar partea de snitel pe care chiar nu am mai putut sa o mancam ne-a fost frumos impachetata si pusa la pachet, cu toata grija si atentia de care sunt in stare austriecii.

ZIUA 3:
Ne-am inceput-o cu o vizita la Muzeul Tehnic din Viena. Poate parea plictisitor pentru unii, dar e tare amuzant! Aici ai ocazia sa creezi tot felul de fenomene si experimente chiar cu mainile tale. Apoi mai este si o expozitie dedicata masinilor de epoca – absolut superbe!!! Daca mergeti cu copiii acolo, ii veti tine ocupati o zi intreaga! Mai departe noi am mers la Palatul Liechtenstein; colectia privata merita vizitata, iar ce mi-a placut cel mai mult a fost caleasca Printului de Liechtenstein…eh, ce m-as mai fi plimbat si eu cu ea prin Viena…
De acolo am plecat catre Albertina. Aici este (cred) cel mai mare punct de informare turistica din Viena. Si cum nu puteam rata o vizita, am trecut si pe-acolo: foarte frumos a fost ca am participat la o tombola si am castigat cate o cana-suvenir cu Viena…
Seara ne-am petrecut-o la Donau Tower. Privelistea din turn asupra Vienei este extraordinara. Cateva fotografii de noapte…apoi o vizita la restaurantul din turn; spun vizita pentru ca preturile ne cam depaseau bugetul alocat mesei. Foarte interesant era faptul ca restaurantul din turn se rotea, astfel ca aveai o priveliste diferita de cate ori iti aruncai ochiii pe geam!

ZIUA 4:
Prima oprire am facut-o la Palatul Belvedere. Nu ma pot lauda cu cine stie ce cunostinte in domeniul artei, si probabil acesta este motivul pentru care expozitiile vizitate nu m-au impresionat in mod deosebit. Exteriorul Palatului este intr-adevar…regal!
De aici am pornit catre Opera din Viena. A intrecut toate asteptarile mele! Interiorul este atat de elegant si cu atat de mult fast si bun-gust, incat nu pot decat sa-mi imaginez cum este sa fii spectator intr-un astfel de decor! La aproape fiecare spectacol, cu cateva minute inainte de inceperea acestuia, puteai gasi bilete la preturi foarte mici, cativa euro…Trebuia doar sa stai rabdator la o coada imensa si sa te multumesti cu un loc mai putin bine plasat in sala sau chiar in picioare.
De aici am mers catre ciudata Hundertwasser Haus, cu fatada multicolora, ferestre inegale, turnuri orientale si acoperis verde. Tot aici am gasit si unul dintre magazinele de dulciuri Mozart. In cautare de “simboluri” vieneze, am ajuns si in Stadt Park, pentru a vedea statuia lui Johann Strauss. Dupa cateva fotografii am fost acostati de cativa trafincanti de droguri..cum se lasa seara, am iesit repejor din parc…

ZIUA 5:
Cladirile in Viena sunt un adevarat obiectiv turistic: ne-am convins mergand sa vedem Wagner Haus si Majolika Haus, cu fatadele atat de frumos impodobite.
De aici am ajuns la Anker Uhr, unde am urmarit cu mare placere trecerea timpului masurata de frumoasele figurine ce au marcat istoria Vienei!
Am incercat sa ajungem si la Vindobona, initial asezare celtica, ulterior loc de campare a Legiunii romane a XIII-a Gemina, dar mai ales locul unde a murit marele imparat roman Marcus Aurelius; am aflat despre aceasta asezare din filmul “Gladiatorul”, insa cand am ajuns acolo inca se desfasurau sapaturi arheologice si nu era permis accesul turistilor.
Asa ca am pornit mai departe, sa vizitam Primaria Vienei; din pacate nu am prins un grup cu ghid, asa ca ne-am multumit sa o vizitam in doi.
Si pentru a ramane in acelasi ton, am vizitat apoi cladirea Parlamentului Austriei; splendide salile vizitate…si foarte amuzant ca ne-am putut urca si tine un discurs de la tribuna Parlamentului Austriei (in fata celorlalti turisti, desigur!).

ZIUA 6:
Cum imi doream de prea multa vreme, am ajuns si la Scoala Spaniola de Echitatie! Nu la un spectacol oferit de magnificii cai lipitani, ci la antrenamentul de dimineata. Totul este la superlativ: sala in care aveau loc antrenamentele, dar si spectacolele, valsurile vieneze ce acompaniau exercitiile cailor, respectul pentru animale! Din admiratie pentru acesti cai, atunci cand am mers in Slovenia am facut oprire obligatorie la Lipica!
De aici am mers la Muzeul Sisi, ce nu merita ratat de niciunul dintre admiratorii imparatesei: surprinzatoare maniera in care esti purtat prin toate momentele vietii majestatii imperiale!
Nu ne-am desprins de atmosfera regala, pentru ca am vizitat mai apoi Palatul Hofburg cu celebra Poarta Elvetiana si, mai ales, Tezaurul Imperial! Dupa ce am vazut destul aur, bijuterii si bogatii pentru o zi, ne-am racorit cu o delicioasa si uriasa inghetata de la Zanoni & Zanoni (cautati cofetaria, merita!!!).
Ziua am incheiat-o frumos si linistit, cu o vizita la Muzeul Ceasurilor (adevarate opera de arta), la Muzeul Aparatelor Foto (ca fotografi pasionati ce suntem!) si la Muzeul de Istorie a Artei unde am avut norocul sa vizitam si o expozitie a pictorului Arcimboldo.

ZIUA 7:
Ultima zi la Viena…trebuia sa vina si momentul asta…asa ca ne-am gandit sa ne indulcim putin tristetea si am mers la cofetaria Sacher, unde am savurat celebrul tort Sacher (obiect de disputa intre celebri cofetari).
De aici am ajuns la magazinul de ciocolata Heindl si mai apoi in Neuer Markt dupa cateva suveniruri aromate.
Am mers si la Museums Quartier despre care nu va pot spune prea multe pentru ca am fost presati de timp.
Am trecut si pe celebra Mariahilfer Strasse si mai apoi in Prater, celebrul parc de distractii (cum era februarie, nu am putut sa ne bucuram de atractiile sale).

Ca si recomandari:
- Vizitati si noaptea celebrele cladiri ale Vienei: modul in care sunt luminate le pune si mai mult in valoare frumusetea;
- Folositi din plin Viena Card: va asigura reduceri si gratuitati nenumarate;
- Calatoriti cu o linie de tramvai de la un capat la celalalt: veti avea sansa unei frumoase plimbari prin Viena, fara nici un efort.;
- Purtati cu voi ghidul TOP 10 Viena aparut la Editura Litera.



La Bratislava nu am stat decat o zi, dar a fost de-ajuns: partea istorica este destul de mica. Preturile insa, mult mai mici decat in Viena!!! Impresionant a fost ce a mai ramas din castelul Devin, la aproximativ 17 km de Bratislava, construit la varsarea raului Morava in Dunare. Nu am putut urca in UFO Tower - restaurantul era inchiriat pentru o petrecere privata...asta e, data viitoare!!!

Asadar, putem spune ca suntem cat de cat "experti" in ceea ce priveste Viena - asa ca daca va bate gandul sa vizitati Viena si Bratislava, sau chiar sa le revedeti, va stam la dispozitie!


Sper sa va placa fotografiile si sa va starneasca dor de duca!!!
Cristina si Cristin DUMITRU